Întrebări pentru primarul Ilie Boncheş

scris de Mihai Cioată
în Opinii
21 oct. 2018
21 oct. 2018, ora 18:05

În România, ca şi în vestul Europei, sunt deja multe exemple de oraşe care au fost falimentate de către supermarketuri. Putem citi tot felul de poveşti pe internet despre modul în care în loc să apară o clasă de mijloc prosperă, a cărei putere de cumpărare să crească de la an la an, oamenii au asistat neputincioși la declinul propriilor afaceri din cauza lejerității cu care autoritățile locale au lăsat supermarketurile să invadeze centrele oraşelor.

Odată cu micile afaceri puse pe butuci a urmat imigrarea, iar efectele le putem vedea acum când „deșertificarea” oraşelor din România pare ireversibilă. Supermarketurile, la început adevărate „cornuri ale abundenței”, după ce-au drenat financiar comunități întregi, atingându-şi practic obiectivul, zac în multe locuri tot mai ponosite, cu marfă de proastă calitate şi extrem de puțin diversificată.

Sărăcia i-a prins în ghearele ei pe cei rămaşi, iar visul frumos al capitalismului îşi cântă cântecul de lebădă în multe locuri din țară, al cărei ghinion este unul singur, acela de a fi încăput pe mâna nepricepuților, a hoților sau a trădătorilor de neam. Ați observat cum peste tot, la nici o mie de locuitori, apare un supermarket? Sunt adevărate „țevi” subterane care sug banii oamenilor.

În multe țări dezvoltate şi civilizate din lume, dar recent chiar şi în România, ca urmare a unor inițiative şi campanii, oamenii au început să-şi protejeze propriile produse boicotând cumpărăturile din magazinele care nu sunt locale. Rezultatul este unul miraculos şi asta deoarece odată ce micile afaceri locale au prins viață a început să crească oferta locurilor de muncă, iar odată cu aceasta şi prosperitatea locuitorilor, urmată de taxele şi impozitele care s-au îndreptat spre bugetele locale destul de afectate între timp.

Da, oameni buni, în final putem alege unde vrem să ne cheltuim banii. Acest lucru încă ne mai aparține. Dar la fel de bine putem face ca aleşii locali, cei care nu au ştiut să ne protejeze, să nu mai ajungă în fruntea oraşului. Aceştia nu merită să ne reprezinte, în frunte cu primarul, vremelnic pe acel scaun.

Și acum să trecem la întrebările care fac esența acestui articol

1. Domnule primar, ce-a fost în mintea dumneavoastră când ați acceptat construcția unui supermarket chiar în inima stațiunii balneare când ştiți foarte bine că acest tip de magazin se construieşte de obicei într-o zonă mai puțin centrală şi nicidecum într-un loc unde sunt pensiuni şi hoteluri? Ba mai mult, viitorul supermarket se va afla pe un aliniament cu câteva bijuterii arhitecturale: fostul stabiliment balnear, clădirea fostului cazinou, hotelul Carol, care la rândul lor sunt flancate de alte câteva hoteluri: Maestro, Kaban, Călimănel, Seva și Intus.

În PUZ-ul vechi acest supermarket nu ar fi primit niciodată autorizație de construcție deoarece întreaga zonă a stațiunii era încadrată la „turism şi mici servicii”, iar comerțul nu intră la „servicii” (sau veți invoca legea internațională?). Foştii primari ştiu că nici Remcet Shopping Center nu ar fi trebuit să primească vreodată autorizație de construcție, având aceeaşi problemă, dar se pare că s-a recurs şi atunci la o „coțcăreală” tipic dorneană, şi anume declari inițial că faci hotel, iar apoi schimbi destinația în centru comercial sau invers, cum au procedat alții care au obținut terenul spunând că fac comerț cu „produse tradiționale locale” pentru ca ulterior să-i schimbe destinația în hotel.

Domnule primar, de ce nu ați dorit ca în cei șase ani de mandat să finalizați PUG-ul? Cui foloseşte această incertitudine? Când lucrurile nu sunt clare arbitrariul dictează, în sensul că orice aranjament devine posibil. Întregul oraş stațiune lasă impresia de „anapoda”, de improvizație şi amatorism, iar majoritatea acestora le aparțin foştilor primari, însă dumneata dai dovadă de un exces de zel în a le duce la bun sfârşit.

Faptul că în acea zonă a fost cândva complexul Remcet Shopping Center nu vă scuză pentru neinspirația de a accepta un nou magazin acolo. Mulți dorneni v-au sugerat să căutați mai degrabă un investitor care să construiască un hotel ținând cont că structura de beton existentă a fost concepută pentru o clădire de șapte etaje. Un astfel de investitor nu ar fi construit doar un hotel de multe stele fără să construiască şi un spațiu de agrement şi odihnă adecvat (piscină, spa, bowling, loc de joacă pentru copii, teren de sport etc).

Generozitatea acelui loc (poziționare, spațiu, structură existentă) a fost astfel risipită. Domnule Boncheş, lipsa de interes pentru un astfel de proiect ne dă dreptul să credem că povestea legată de Leoni are şi un sâmbure de adevăr? Adică nu s-a dorit mai degrabă să apară un hotel în inima stațiunii.

2. „În privința PUZ-lui/PUD-ului vă informăm că nu au fost emise deoarece a fost respectată aceeaşi destinație de spațiu comercial şi au fost respectate cotele de ocupare a terenului”. Asta i-ați răspuns unuia dintre vecini în legătură cu viitoarea construcție. Să înțelegem că în PUG-ul oraşului acolo chiar a fost prevăzut un supermarket?

PUG-ul cel vechi datează de prin 1999, iar de următorul nu avem ştiință să fi fost finalizat şi aprobat. La ce faceți referință spunând că s-a respectat regimul urbanistic? Faceți referire la gradul de ocupare a terenului şi la destinație? Rezultă din răspuns că va fi un spațiu comercial? Ceva nu se leagă, domnule primar. Se respectă sau nu se respectă?

De la o clădire care trebuia să aibă șapte niveluri, fiind înconjurată de clădiri cu acelaşi regim de înălțime, ajungem la o construcție de tip hală? Contează pentru dumneavoastră acest lucru? Supermarketul nu va fi construit pe acelaşi amplasament cu a fostului Remcet Shopping Center. Dar faptul că va fi mare cu 300 de metri pătrați (din informațiile noastre) contează pentru dumneavoastră? Când ați fost întrebat despre acest lucru, dar şi de faptul că fundația acestuia va intra pe terenul unui vecin, ați replicat că „se poate şi demola”.

Adică, pe de-o parte, acoliții dumneavoastră vă scuză prin târg cum că niciun primar n-are cum să stopeze astfel de supermarketuri să intre în oraşe, în schimb dumneavoastră ați avea tăria să cereți demolarea unuia dacă nu se respectă legalitatea? Sunteți comic, domnule primar! Noroc că proprietarii au înțeles că lucrurile nu sunt în regulă, iar acum lucrează de zor la reproiectarea fundației.

3. Domnule Ilie Boncheş, pentru că dumneata preferi să inspectezi mai degrabă şantierul investitorilor străini, în loc să discuți, aşa cum cere legea, cu vecinii pentru a vedea cum sunt afectați de o investiție sau alta vă sugerăm să le puneți totuşi nişte întrebări acestora: „Domnule comandant, veți avea dificultăți în a alimenta cu combustibil centrala de la Casa Armatei?”; „Dar o maşină a pompierilor mai poate intra ca să stingă un incendiu pe aleea aia îngustă?”; „Domnilor Ghiban şi Cărăuşu, afacerile voastre ar fi afectate dacă o să vi se închidă calea de acces din strada Republicii?”.

Vedeți, domnule primar, nu numai jurnaliştii au întrebări. Chiar şi dumneavoastrp ați avea destule dacă v-ar păsa cu adevărat de toți cetățenii oraşului şi nu doar de cei care vă lasă impresia că vă vor vota. Dar dumneata nu pari în a avea întrebări, ci doar răspunsuri, iar majoritatea ne lasă fără cuvinte, ca şi acela prin care i-ați spus unuia dintre vecinii viitorului supermarket: „Nu e treaba administrației. Angajați-vă un topograf dacă credeți că vi s-a încălcat proprietatea”.

Sunt convins totuşi de faptul că şi dumneata ştii că nu poți elibera o autorizație de construcție care afectează o altă proprietate şi dacă nu despre asta ar fi vorba aici vă informăm că în Cluj s-a judecat un caz în care s-a trecut la demolări doar pentru că umbra unei construcții afecta proprietatea cuiva.

4. Dacă v-ați făcut timp pentru a inspecta şantierul de ce nu ați binevoit să discutați cu vecinii viitorului supermarket, cu doamna Tusnelda Piticari, cu domnul Ionel Ghiban şi cu familia Cărăuşu? De ce nu reuşiți după atâția ani să vă asumați rolul de „mediator”? Multe dintre situațiile neplăcute în care mulți dorneni ajung ar putea fi evitate, însă ce aşteptări de mediere să aibă amărâții de dorneni când dumneavoastră nu-i primiți pe unii nici în audiență? Atenție, domnule primar, din ce în ce mai mulți oameni ni se plâng de ce acest lucru.

5. Domnule Boncheş, ca să închidem acest subiect nu o voi face cu încă o întrebare pentru că veți spune că iar nu intră în competența dumneavostră, însă ne încearcă un sentiment de deja-vu, în sensul că dacă supermarketul de la intrarea în oraş a putut fi construit între calea ferată şi drumul național, nu credem că cineva de la Apele Române va bloca o construcție care se află mult prea aproape de apă sau dacă fundațiile se suprapun parțial cu digul. Dumneavoastră ce credeți?

6. Domnule Boncheş, foarte multă lume se întreabă de ce nu prețuiți mai mult banul public? Ne-am săturat câte exemple ni se tot dau, de la manifestări dubioase care au sărăcit bugetul local, fără ca acestea să se ridice la finalitatea scontată, gen „Dorna Winter Fest”, „Bike Me Up”, unele ediții ale „Serbărilor Zăpezii” şi până la reabilitări sau construcții care frizează ridicolul, atât din punct de vedere al necesității, dar mai ales din punct de vedere al costurilor.

Mulți au înțeles cu ce tip de administrație avem de-a face cu ocazia „scandalului magaziilor” când singurul „țepuit” a fost patronul firmei care le-a construit şi asta deoarece nu şi-a primit banii. Vigilența presei a făcut ca banii să rămână în visterie, patronul să nu dea explicații la Curtea de Conturi, iar dumneata să n-ajungi la DNA.

7. Domnule primar, dacă parcarea de la stadion era atât de generoasă din punct de vedere al spațiului de ce s-a îngustat carosabilul? De ce nu s-a făcut o bandă şi pentru cei care vin din strada Republicii? Realizați pericolul reprezentat de camioanele care iau curba în dreptul bisericii penticostale prin faptul că nu se respectă înclinația în interior a curbei? Din monitorizările noastre camioanele par să aibă probleme şi pe carosabil uscat datorită înclinației spre exterior a curbei şi nu spre interior.

Oare ce se va întâmpla pe polei? Dar pe gheață? Cum se face că o inițiativă care părea bună se transformă într-un adevărat pericol pentru participanții la trafic? De ce acele „insule”, care sunt doar de ghidaj, sunt atât de mari? Ambele sensuri sunt cumplite. Intenționați să faceți sens unic pe strada Republicii? Oamenii se întreabă, pe bună dreptate, cum va arăta intersecția de la piață dacă cea de la stadion duce deja la blocaje şi mai mari decât cele de dinainte de această aşa-zisa „defluidizare” a traficului.

8. Asta e chiar ultima întrebare: cine decide aceste culori pe care le alegeți pentru fațade? Cam nefericit acest roz-bombon, zice lumea, nu credeți? Dincolo de faptul că aduce cu o hârtie igienică mai spălăcită de ce nu ați preferat culorile originale? Albul a fost preferat întotdeauna. Întrebare: ne puteți prezenta avizul de la Direcția Județeană pentru Cultură (departamentul monumente) prin care vi s-a aprobat culoarea ştiind că această clădire apare ca monument pe lista publicată în Monitorul Oficial de către Ministerul Culturii?

Nu discutăm gusturile multor concetățeni, dintre care unii vă felicită, de vreme ce am convingerea că sărmanii de ei ar fi făcut acelaşi lucru chiar dacă ați fi preferat o combinație de verde, roşu şi alb, adică culorile Ungariei, culori cu care ați vopsit Izvorul Sentinela (acoperişul aşteaptă roşul la care fac referire). Și e oarecum de înțeles de vreme ce au aşteptat zeci de ani această văruială, repararea glafurilor, vopsitul acoperişului, schimbarea unor jgheaburi sau repararea scărilor).

Noi, cei din presă, mai aşteptăm doar „nota de plată”, mai ales că am auzit că e una destul de piperată. E posibil totuşi ca întreaga lucrare să fi fost angajată cu câteva sute de mii de euro? Aveți tot interesul să ne răspundeți la această întrebare pentru că altfel riscați pierderea câtorva sute de voturi.

Închei cu speranța că nu a costat atât de mult, dar mai ales că lucrările vor rezista măcar până la încheierea mandatului dumneavoastră. În rest, dacă mai aveți vreun om lucid printre apropiați, sper că o să vă convingă că toate cele enumerate mai sus sunt lucruri extrem de serioase, iar noi nu suntem altceva decât vocea corului din ce în ce mai mare al dezamăgiților, dar mai ales al acelora cărora le-ați înşelat aşteptările.

5 comentarii publicate:

  1. Monica spune:

    Felicitări pentru articol! Sunteți condeiul vocilor neauzite ale dornenilor. Vedeți nemulțumirile noastre, le auziți și le rostiți.

  2. Iliuță spune:

    La intersecțiile de la stadion și piață cel mai simplu era câte un sens giratoriu bine amplasat. Cred că era cea mai bună soluție.

  3. Anonim spune:

    Neee! Greșit total! Cel mai bun este sensul triunghiular!

  4. Anonim spune:

    Exact, un sens giratoriu era cea mai bună soluție…

  5. Bucovineanul spune:

    Grea e viața. Sensul giratoriu de la piață/autogară mai degrabă duce la ideea fluidizării autobuzelor, fiind mult intrat în fața accesului la autogară. La stadion e o întreagă dilemă. Îmi cer scuze, dar ce fel de prost a conceput acel triunghi nenorocit care va duce probabil la aceleași tragedii ca la cetatea de la intrarea în Suceava dinspre Gura Humorului. Mare mai e grădina Domnului! În rest, să fim sănătoși, dar cu o întrebare: la aprobarea tuturor acestor calamități au participat și consilierii aleși de dorneni? Nu? Sau nu! Doar primarul. Cât despre apartenența la Bistrița-Năsăud, să fim serioși! Dorna aparține Bucovinei, lăsați-vă de tâmpenii!

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.