Înveșnicindu-ne cu limba română. La Vatra Dornei s-a sărbătorit Ziua Limbii Române

scris de Paraschiva Abutnăriței
în Cultural
5 sept. 2018
5 sept. 2018, ora 11:23

Suntem un neam, avem un grai în care ne îmbrăcăm gândurile și trăirile. Limba maternă, limba noastră cea română, este astfel un vast depozit de spiritualitate, un simbol identitar fundamental. Prin ea ne-am păstrat cultura, prin ea ne-am format ca oameni, ea ne-a unit de-a lungul veacurilor.

E firesc s-o cinstim în fiecare zi şi mai mult în ziua ei de sărbătoare. La Vatra Dornei, manifestarea dedicată Zilei Limbii Române s-a desfăşurat sub genericul „Patria fiinţelor noastre, limba română” și avut loc la sediul Bibliotecii Municipale „G. T. Kirileanu”.

Au participat reprezentanţi ai organizatorilor Filiala Arboroasa a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, filiala Vatra Dornei a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina și instituţia gazdă.

După deschiderea manifestării de către bibliotecar coordonator Nicoleta Todaşcă, prof. Gruia Ungurian a arătat că limba română ne înnobilează. Exprimându-ne nuanţat, corect, ferindu-ne de balast, de neologisme care nu sunt absolut necesare, de codurile de pe mijloacele de socializare, atribuim limbii noastre sfințenia vinului de împărtășanie şi claritatea apei de izvor.

Scriitorul Gheorghe C. Patza a vorbit despre personalitatea şi activitatea de strălucit lingvist a lui Eugen Coşeriu. Acesta, deşi a trăit mult timp departe de ţară, nu a negat niciodată că este român, a realizat numeroase studii de lingvistică, a demonstrat inexistența așa-zisei limbi moldovenești, a fost răsplătit pentru valoarea sa cu pete 50 de titluri de doctor honoris causa de către universităţi din întreaga lume.

Am ascultat mărturisirea de dragoste pentru limba română a poetului Dumitru Matcovschi, cu poezia „Cu limba noastră” lecturată de Aldona Patraş, care a realizat şi o succintă prezentare a activităţii literare a poetului.

Plecând de la genericul expoziţiei de carte realizată de instituţia gazdă „Ca un fagure de miere”, prof. Jenica Romanică i-a evocat pe cei mai importanți scriitori români care au adus elogii limbii române, plecând de la înaintaşii nominalizaţi de către Mihai Eminescu în „Epigonii”, urmaţi de marii clasici, cu sublinieri pentru savoarea limbajului la Ion Creangă, pentru aprecierea lui Caragiale, care considera că limba română este „o carte de boierie”.

Dintr-o altă etapă este evidențiat limbajul poetic al lui Tudor Arghezi, frumuseţea limbii din poezia şi teatrul lui Lucian Blaga, inegalabilele definiţii ale lui Nichita Stănescu. Prof. Mirela Neagoș ne-a amintit de un alt mare poet care a cultivat frumuseţea şi valoarea limbii române, Ioan Alexandru. Eleva Alexandra Ursu de la Liceul Teoretic „Ion Luca” ne-a încântat prin interpretarea cântecului „Mult e dulce şi frumoasă”, pe versuri de George Sion.

„Regret că generaţiile tinere nu cuplează la asemenea activităţi, trebuie să recunoaştem că tinerii sunt altfel, că mentalităţile şi priorităţile sunt altele”, a spus prof. Stela Giosan.

Dumitru Adâncu a recitat câteva versuri în care se dezvăluie una dintre aceste priorităţi, lupta pentru bani. Din dragoste pentru limba română şi pentru fraţii români din regiunea Cernăuţi, care luptă pentru a-şi păstra dreptul de a studia în limba maternă, o delegaţie de 20 de persoane reprezentând „Aboroasa” a participat la Sărbătoarea „Limba noastră cea română”, excelent organizată şi anul acesta de Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi.

N-a lipsit poeta Taţiana Vlad Guga din Vatra Dornei, care a participat la toate ediţiile acestei sărbători semnificative pentru comunitatea românească din regiune. S-au rostit cuvinte emoţionante, s-a cântat şi s-a recitat într-o limbă română îmbrăcată în haine de sărbătoare, am trăit cu toţii mândria şi demnitatea că suntem români.

1 comentariu publicat:

  1. Paul Brascanu spune:

    Felicitări celor care au avut inițiativa și au organizat acest frumos moment, laudă tuturor celor care s-au implicat și au susținut efectiv acest proiect, celor care au participat, celor care simt și trăiesc românește. Limba, credința strămoșească, vatra, neamul și iarba verde ,,de acasă,, sunt ceea ce avem mai bun, sunt rădăcinile care ne țin aici de mii de ani. Dacă uităm asta sau le pierdem, vom fi doar frunze măturate de vântul globalizării, o pradă sigură pentru șacalii zilelor noastre. Părerea mea personală este că asociațiile menționate mai sus ar trebui sprijinite mult mai mult de către autoritățile statului iar instituția – depozitar de cultură – numită Biblioteca GT Kirileanu ar trebui ajutată și pusă în valoare de autoritățile locale, pentru a arăta concetățenilor adevăratul ei potențial. Sunt oameni foarte pricepuți pe acolo, mai sunt și ceva dascăli cu har în școli – care ar putea schimba în bine tânăra generație, acum debusolată …

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.