Memento mori

scris de David Croitor
în Opinii
12 aug. 2018
12 aug. 2018, ora 10:27

Va amintiți cum era PDL-ul acum câțiva ani, când Elena Udrea era în vogă, iar Băsescu părea Dumnezeu? Țineti minte cum apăreau la televizor siguri pe ei, aroganți și disprețuitori, și cum aveau impresia că sunt nemuritori și că vor guverna veșnic? Și totuși unde este acum pedeleul? Unde sunt semizeii din conducerea lui? Au dispărut ca șoarecii. 
Uitați-vă acum la PSD și la cei care-l conduc, luați aminte bine la chipurile plesnitoare de sănătate și bunăstare, la privirile arogante ale lui Dragnea, Codrin Ștefanescu, deputatul mitralieră, Carmen Dan și alții de teapa lor, căci în curând nu-i veți mai vedea. 
Poate că protestele acestea nu vor rezolva mare lucru deocamdată, dar vine ziua alegerilor și sunt convins că niciun român de bună credință nu va mai sta acasă. Atunci vom da cu ei de pământ și vor plăti cu vârf și îndesat toată bătaia de joc. Nu se poate ca o țară care a avut și încă are oameni mari în toate domeniile (am zeci de nume, dar nu-i momentul să le dau acum, ele oricum se știu) să fie condusă de către o mână de indivizi semidocți. Și dacă ar fi numai atât, dar sunt și răi, au o răutate viscerala, o răutate pe care o avea unul de la noi din sat, în vremea copilăriei mele, care umbla toata ziua pe uliță și dădea cu pumnul și picioarele în toate gardurile pe care le întâlnea. Dădea cu sete, cu râvna, dădea și cu capul, nu rata niciun stalp, făcea grimase și rânjea satisfăcut după fiecare lovitură. Întrebat de către cineva de ce dă cu pumnul în orice prinde, individul a răspuns sec: pentru că-mi place, așa mă simt eu bine. Ok, te simți bine, i-a replicat cel care l-a întrebat, dar cu gardul omului ce ai, nu te gândești că omul a muncit pentru scândurile astea pe care tu le rupi? Mă doare la bască de lucrul lui, a răspuns prostul, important e să mă simt eu bine. Și s-a simțit, până într-o zi când s-a trezit cu un lătunoi în cap. Nu l-a lovit nimeni, soarta a fost așa…
Am scris toate astea cu gândul la ministra de interne, care astăzi la o televiziune spunea zâmbind că și-a vizitat colegii răniți. Doar ”colegii” pentru că ceilalți nu contau pentru ea. Dar vă asigur, că nici ”colegii” nu valorează pentru ea și pentru șeful ei, nici cât o ceapă degerată, și dacă nu mă credeți, puteți verifica.

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.