INTERVIU. Dr. Iuliana Galeanu, de la Dorna Medical, despre virusurile hepatice B și C

scris de Aura Stan
26 iul. 2018
26 iul. 2018, ora 23:31

Având în vedere că Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hepatitei este marcată în toată lumea pe data de 28 iulie, vineri, pe 27 iulie, în toate laboratoarele Dorna Medical se vor efectua teste pentru virusurile hepatice B și C la un preț promoțional de 60 de lei (ambele), în loc de 80 de lei. În cadrul acestei campanii am vorbit cu mai mulți specialiști despre hepatită, importanța testării, ținerea sub control a bolii și nu numai. Începem cu un interviu acordat de doctorul gastroenterolog Iuliana Găleanu, de la Dorna Medical.

De ce este important să ne testăm pentru virusurile hepatice B și C?

Este foarte important să ne testăm în ideea de a preveni complicațiile pe care aceste virusuri le au asupra ficatului, în special. Este vorba de cirozele hepatice și cancerul hepatic care ne afectează calitatea și durata vieții.

Care sunt simptomele hepatitei care ar trebui să ne alarmeze ca pacienți?

În primul rând, în hepatitele cronice simptome nu prea există în afara unui sindrom asteno-dinamic, a unei oboseli cronice care, în general, în proporție de 80-90%, nici nu este băgată în seamă de către pacienți și este pusă pe seama altor probleme. În linii mari, cele mai importante simptome într-o hepatită cronică sunt manifestările de epistaxis (hemoragie nazală), gingivoragii, dureri sau indispoziții în hipocondrul drept și balonări abdominale. Nu sunt semne specifice în general, sunt semne nespecifice, de aceea e bine să facem teste de rutină.

Ce înseamnă această rutină, cât de frecvent ar fi indicat să ne testăm astfel încât să fim liniștiți că sănătatea noastră nu e în niciun pericol?

Depinde, în primul rând, de mediul în care lucrăm și în care trăim. Dacă știm că avem o rudă apropiată, dacă avem în familie pe cineva infectat cu hepatita B sau C, este bine să ne testăm anual. La fel dacă facem parte din personalul medical și luăm contact cu foarte mulți bolnavi cu aceste afecțiuni este la fel de important să ne facem testele măcar o dată pe an. Cei din categoria populațională generală ar fi bine să se testeze măcar o dată în viață, dar dacă, de exemplu, au reperat la analize un sindrom de hepatocitoliză întâmplător crescut, este bine să facă sau să refacă testarea ori de câte ori este necesar.

Care este tipul de hepatită care se transmite de la gravidă la făt sau toate tipurile de hepatită se transmit?

În general, există acest risc de transmitere vertical, este mai pregnant pentru virusul B și în special dacă virusul B este într-o fază de replicativitate înaltă, adică dacă are acel antigen HBe pozitiv și dacă viremia (prezența AND-VHB în sânge) este crescută. Acolo riscul ajunge chiar și la 90% de transmitere verticală. Dacă femeia gravidă este infectată și este în stare de purtător cronic inactiv, riscul transmiterii este mult mai mic, ajunge chiar și la 10%, dar, în orice caz, pentru noi este bine să cunoaștem dacă mama este purtătoare sau cu hepatită inactivă sau, dimpotrivă, este cu hepatită cronică activă, pentru a preveni transmiterea către copil.

Aceasta se poate face prin două metode de profilaxie: activă și pasivă. E vorba de vaccinarea imediată, postpartum, a copilului, conform schemei de vaccinare pe care oricum fiecare nou-născut o face în România, dar în plus, administrarea de imunoglobulină specifică imediat după naștere, la copil. La virusul C, transmiterea verticală este mică, undeva între 3-5%, dar există.

Situație ipotetică: am aflat că suntem purtători de-ai unor virusuri hepatice. Care sunt primele măsuri pe care ar trebui să le luăm?

Prima măsură pe care ar trebui să o luăm este adresarea către medic, în special către cel specialist. E bine și la medicul de familie într-o primă etapă, pacientul va fi îndrumat ulterior către specialist. Pentru că sunt foarte multe fațete ale infecției, de multe ori și infecții oculte. Când vorbim de hepatita B (e vorba de acea formă care nu apare la o testare uzuală), medicul specialist este cel mai în măsură să completeze bilanțul investigațional complet pentru că la o testare uzuală facem doi markeri și atât.

Specialistul va observa ce fel de infecție este, una veche, una acută, cu viremie detectabilă sau nedetectabilă, dacă din punct de vedere imagistic ficatul acela arată ca un ficat sănătos, normal sau deja are niște noduli de regenerare sau are un nodul suspect în ideea unui hepatocarcinom, căci în funcție de toate aceste nuanțe, terapia este direcționată diferit.

În laboratoarele și în Policlinica Dorna Medical avem aparatură îndeajuns de performantă pentru depistarea și ținerea sub control a unor forme de hepatită?

Pentru depistare, în mod cert, sunt Laboratoarele Dorna Medical. În ceea ce privește aprofundarea diagnosticului pacientului avem la dispoziție metodele imagistice, pornind de la ecografie, care este extensia clinică a medicului specialist, precum și alte metode imagistice de a evalua ficatul, este vorba de computer tomograf (CT) și rezonanță magnetică nucleară (RMN).

Pentru investigarea cirozei, pe lângă analizele de laborator care ne arată insuficiența parenchimatoasă hepatică, avem la dispoziție și endoscopia digestivă superioară care, practic, pune în evidență stadiul portal al bolii, varicele esofagiene și gastrice. Și, bineînțeles, legat de etiologia lor (cauze), laboratorul este cel care ne vine în ajutor.

Există anumite categorii sociale/profesionale predispuse la virusuri hepatice?

Cu siguranță, da. În primul rând, personalul medical, dar în zilele actuale, ne luăm, ca medici, toate măsurile necesare, de asepsie și antisepsie (sterilizare, lipsa oricărui germen patogen care ar putea produce infecţii) și ținem foarte mult cont de igienizarea spațiului, a suprafețelor și a mâinilor, tot ce înseamnă mediu în care conviețuim și lucrăm cu pacientul.

Și persoanele care activează în industria de înfrumusețare, hairstyling, manichiură, pedichiură, tatuaje, pentru că nu știu care este rigurozitatea controalelor de la SANEPID. Toate, teoretic, ar presupune să aibă un autoclav, acel dispozitiv folosit pentru a steriliza echipamente și consumabile, pentru trusele pe care le folosesc, dar nu știu cât de corect sunt utilizate, dacă se respectă temperatura și timpii de sterilizare care pot distruge virusul de pe instrumentar. De exemplu, virusul C nu se distruge prin fierbere timp de zece minute, la fel cum alte virusuri, de exemplu, HIV, se distrug ușor prin această procedură.

Și, desigur, sunt acele categorii sociale care trăiesc în promiscuitate, care practic se droghează sau se autoinjectează cu ace comune, se tatuează în grup, din păcate sunt situații reale pe care și eu le-am avut prezente în cabinet, dar din păcate, cele mai multe cazuri de infecție provin tot de acum 20-30 de ani, de la acele transfuzii de sânge incomplet verificate sau verificate, dar persoana donatoare a fost în „fereastră imunologică” (adică încă nu a exprimat anticorpii specifici virusului hepatitic C).

De la momentul infecției trece o perioadă, așa-zisa „fereastră imunologică”, de până la 12 săptămâni, până apar anticorpii specifici virusului hepatic C în sânge și un laborator, oricât de bun ar fi, nu poate să îi detecteze. Tocmai de aceea este bine să mergem la medic la orice simptom, la orice îngrijorare, la orice modificare de analiză, de probă hepatică depistată serologic și, până la urmă, de câte ori nu ne simțim bine. Nu trebuie să fie ceva grav pentru a ne face un control de rutină.

Probabil este un stigmat al pacienților care atunci când află că suferă de o afecțiune intră într-o fază de îngrijorare acută care degenerează în disperare. Care este mesajul dumneavoastră, ca medic specialist, pentru bolnavii de hepatită?

Atât timp cât depistăm boala într-o fază precoce, aproape orice poate fi tratat, chiar dacă surprindem și un nodul suspect, mai ales dacă este la dimensiuni mici. Am pacienți care au fost depistați de timpuriu cu hepatocarcinoame incipiente care după 8-10 ani sunt încă în urmărire și sunt foarte bine. Ideea este ca pacienții să se monitorizeze și să vină la controale, să respecte indicațiile medicului și atunci avem o oarecare garanție că lucrurile decurg bine, cu condiția să nu se adauge peste aceste afecțiuni și alte tare, de genul consumului de alcool sau alte boli suprapuse pentru că atunci lucrurile nu mai merg așa cum ne dorim noi.

Dar e adevărat că există și virusuri extrem de agresive care, în ciuda intervențiilor noastre terapeutice, fac ravagii și decompensează ficatul mai repede decât ne-am aștepta. Acestea sunt excepții și monitorizată corect și urmărită periodic și fără panică, hepatita poate fi ținută sub control. Oricum, dacă ne panicăm, nu rezolvăm problema.

Sunteți un medic specialist gastroenterolog cu o vastă experiență, zi de zi vă trec pragul cabinetului pacienți cu diverse afecțiuni. A existat vreun caz de pacient cu hepatită care v-a impresionat mai mult decât altele?

Sunt foarte multe cazuri, chiar și în cascadă, „are mama hepatită, face fiica, face și nepotul”. De exemplu, am un pacient cu hepatită cu vârsta de 8 ani, depistat de la vârsta de 4 ani și mai are de așteptat încă patru pentru a trece de 12 ani atunci când va fi sigur pentru creșterea și siguranța lui administrarea antiterapiei orale antivirale, care a apărut acum, Harvoni, cu o rată de succes de peste 97% în vindecarea hepatitei C. Sunt multe cazuri, nu pot să aleg unul anume, fiecare are o poveste dincolo de interfața pe care o afișează.

* în anul 2014, autorităţile medicale americane au autorizat apariţia pe piaţă a medicamentului Harvoni, un comprimat împotriva hepatitei C, care trebuie luat zilnic, dar are inconvenientul unui preț foarte ridicat, prețul unui tratament pentru 12 săptămâni ajungând la 94.500 de dolari, adică 1.125 de dolari pentru fiecare comprimat.

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.