Bine ați venit în Vatra Dornei a anului 2050, renumit centru balnear și universitar din ținutul Bucovinei. Orașul a fost construit inițial ca stațiune balneară de austrieci și ulterior transformat după modelul orașelor universitare Heidelberg, Tubingen și Freiburg.
În ultimii treizeci de ani, orașul a cunoscut o transformare exemplară: s-a construit o cale ferată ocolitoare, astfel încât trenul nu mai trece prin mijlocul orașului, există un aeroport la Floreni pentru curse naționale, iar la Suceava și pentru curse internaționale, trenul face până la Cluj sau Iași aproximativ 2 ore, pe lângă Vatra Dornei trece autostrada Nordului (Satu Mare – Iași), iar orașul este, atât vara cât și iarna, o splendoare.
Există o zonă superbă de promenadă în centrul orașului, piste de bicicletă pretutindenea, parcul a fost extins, drumurile sunt impecabile, clădirile istorice au fost renovate, iar traficul din oraș este compus în totalitate din mașini electrice. Dornenii se simt acum fericiți și, ca atare, se arată foarte primitori față de străinii veniți în vizită. Aici se impune o remarcă: dacă prin anii 2020 erau în Dorna o mulțime de apartamente și case rămase goale din cauza valului de emigrare în occident, acum acestea sunt ocupate de studenții care vin să studieze la Vatra Dornei.
Astfel, dornenii au șansa unui venit suplimentar, ceea ce îi face să fie și mai mulțumiți. Dar nu este vorba aici doar de bani. Mediul intelectual cultivat de universitatea noastră, al cărei sediu este în fostul Cazinou, îi face pe localnici să atingă fericirea și prin cultură, nu numai prin mâncare. Grija pentru ceilalți oameni, pentru oaspeți, pentru menținerea spațiilor verzi și a curățeniei orașului constituie acea „ospitalitate bucovineană” despre care vorbesc cei mai în vârstă.
Dat fiind faptul ca aproape jumătate dintre studenții Universității Bukowina din Vatra Dornei sunt străini, orașul nostru este unul cosmopolit în care fără cunoștințe cel puțin de limba engleză te simți străin. Desigur că bătrânii care au prins anii 1900-2020, ani în care orașul a suferit enorm de pe urma corupției și a incompetenței de tot soiul, au pretenția ca toată lumea să vorbească românește, cel puțin din respect pentru istoria recentă a orașului.
Există o frică în rândul lor de a nu se pierde acea identitate dorneană de odinioară. Dar să revenim. Orice restaurant din Dorna are meniul în cel puțin trei limbi străine (română, engleză, germană, uneori chiar și în franceză), iar oaspeții comandă de cele mai multe ori în limba engleză. Vara, pe terase, se poate asculta cântecul naturii și al păsărilor, iar la ore de seară, în parc, orchestra municipală interpretează într-un mod cu adevărat autentic valsuri vieneze.
Prin achiziții interioare, dornenii au ajuns cândva la conștiința faptului că trebuie să renunțe la discoteci și la muzica tare de pe terase, întrucât în jurul acestora, de multe ori, aproape spontan, coagulau găști care alungau liniștea orașului. Unii citadini sau turiști chiar se temeau să mai iasă seară din casă pentru că nu se simțeau în siguranță pe străzile orașului „manelizate” de cei care ascultau în mașină muzică la maximum și mergeau ostentativ cu geamurile deschise.
În fine, orașul e interesant nu numai pentru studenți, ci și pentru cei care doresc să-și petreacă aici vacanța de iarnă sau de vară. Iarna, orașul oferă în continuarea parcului o mini-pârtie de schi pe care începătorii pot învăța să schieze. Schiorilor avansați le stă la dispoziție masivul Călimani, în care sunt amenajați zeci de kilometri de pârtie. Accesul din Vatra Dornei în Călimani se face cel mai rapid, în 25 de minute, prin intermediul unei linii directe de tren care circula din oră-n oră.
Vara se pot face excursii pe râul Bistrița, drumeții prin Parcul Natural Călimani, ture cu bicicleta peste tot în Bazinul Dornei, unde sunt amenajate piste de bicicletă și, nu în ultimul rând, tratamente balneare la clinici cu renume din stațiune.
Pe lângă motorul economic bazat pe turism, Vatra Dornei a mai dezvoltat unul bazat pe educație. Primarul orașului și-a dat seama cândva de potențialul educațional al zonei noastre, întrucât prin multele școli de vară, expoziții, conferințe, taxe de școlarizare, chirii, locuri de muncă, atât încasările la bugetul local cât și calitatea vieții în oraș au crescut semnificativ. Dar și dornenii se simt mai împliniți să aibă un oraș dinamic, masiv întinerit și atractiv pentru a locui în el.
PS: imaginea cu care este ilustrat articolul reprezintă o carte poștală veche de aproape 80, chiar 100 de ani, care arată ideea realizatorului în privința viitorului orașului Vatra Dornei.
Wow! Mă simt atât de bine în orașul viitorului! Felicitări pentru idei, inițiative! Ar fi cu adevărat o splendoare să devină realitate tot ce scrie în articol. Și eu cred că se poate dacă punem mână de la mână și fiecare își face lucrul său nu bine, ci excelent!
Super! SF demn de anul 2018. Wells, cu al său roman, din 1984, e mic copil.
Promit că mă întorc acasă!
Imaginea aceasta îmi amintește de perspectiva asupra lumii viitorului pe care o aveau a artiștii din Belle Epoque.
Frumos, dar realitatea va fi alta. În 2050, Vatra Dornei va semăna cu orașul Pripiat din Ucraina. Propun oficialităților locale să demareze procesul de înfrățire între aceste două orașe și să efectueze o vizită de documentare prelungită la Pripiat.
Domnule Ungureanu, sunt tare curios ce ai simțit când te-ai trezit din visare și ai dat cu ochii de „Doamne ajută!”, de mizeria din parc (coji de semințe, mucuri de țigări aruncate la 0,5 metri de coșul de gunoi, de bravii noștri gimnaziști cu țigara și cu aia în gură indiferent cine este prin preajma lor, când vezi prin parc plimbându-se câte doi jandarmi care au grijă de veverițe și păsărele, dar nu și de nesimțiții care se dau mari pe biciclete și care te înjură dacă nu te ferești din calea lor etc.). Cei care vor apuca 2050 să-mi trimită și mie o vedere din Dorna Watra.
Fantastic! Sunt mândră de orașul în care m-am născut.
În 2050, Vatra Dornei va fi capitala Republicii Bucovina, proaspăt declarată independentă atât de sub jugul ucrainean, cât și de sub cel dâmbovițean! Să fim serioși! Curând Dorna va redeveni ceea ce a fost la început: un mic sătuc de munte, inițial dezvoltat de austrieci, mai apoi distrus de români.