Corespondență din Republica Moldova: Centenarul Unirii a început la Chișinău

scris de Silviu Aroneț
în Cultural
29 Mar 2018
29 Mar 2018, ora 14:35

Centenarul Unirii nu putea începe decât la Chişinău, locul unde Sfatul Ţării, la 27 Martie 1918, a hotărât unirea Basarabiei cu Patria Mamă, deşi aceasta la acea vreme nu era nici mare şi nici liberă. În primăvara anului 1918, România era în cea mai mare parte ocupată de armatele germane (Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi partea de sud a Moldovei), pe de o parte, şi de cele austro-ungare (Transilvania şi Bucovina), pe de altă parte.

Liberă, păstrată cu mari eforturi şi sacrificii, mai era o parte a Moldovei, cu capitala la Iaşi, unde se afla Regele, Guvernul şi Parlamentul. Unirea hotărâtă de Sfatul Ţării de la Chişinău a fost un act de mare curaj şi responsabilitate, dar şi de viziune politică. În acea primăvară se refăcea, după vreme îndelungată, Moldova lui Ştefan Voievod, cea aflată pe ambele maluri ale Prutului. Şi nici aceea întreagă!

Caut la Chişinău, sâmbătă, 24 martie 2018, afişe sau indicii care să anunţe adunarea populară din ziua de 25 Martie, din ziua Bunei Vestiri, care să dea, după o sută de ani, vestea cea bună: basarabenii vor să se unească cu ţara! Cum nu aflu nici un semn al acestui eveniment parcurg cu pasul o parte din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, dinspre Piaţa Mare spre monumentul ridicat în cinstea marelui Voievod, apărător al ţării şi creştinătăţii.

Oamenii îşi văd de ale lor, echipele de la salubritate curăţă axa principală a oraşului de zăpada căzută din belşug în ajun (circa 30 de centimetri), iar patrulele de carabinieri, echivalentul jandarmilor de la noi, îşi văd de rostul lor. Duminică dimineaţa, pe 25 Martie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, aflată în faţa sediului Republicii Moldova, o clădire cu o arhitectură sinistră care aminteşte că aici a fost sediul Sovietului Suprem al RSS Moldovenească, pe la orele 10:00 o mână de oameni meştereau la scena de unde vor vorbi organizatorii şi invitaţii.

Se făceau probe la instalaţia de sonorizare şi se aşeza pe caldarâm un drapel tricolor lung de câteva sute de metri. Încet, încet, piaţa începe să se anime, vin oameni, unii cu drapele, iar unii în costume populare. La Catedrala „Naşterii Domnului”, o superbă biserică de un alb imaculat, se apropie de sfârşit Sfânta Liturghie. La predică părintele aminteşte de Buna Vestire, dar îşi axează cuvântul pe cinstirea Sfintei Maria Egipteanca şi pe pocăinţă. Aminteşte şi de ziua Sfântă a Unirii şi îl roagă pe Dumnezeu să ne dea vestea cea bună.

imagine via agora.md

Sub un soare zâmbitor şi cald piaţa se umple. Veniseră grupuri din ţară, din Bistriţa şi Brăila, din Galaţi şi Constanţa. Erau şi „Dacii Liberi”, o grupare de tineri entuziaşti. Se împart steguleţe şi alte materiale publicitare dedicate marelui eveniment. Ştefan Vodă priveşte imperial de pe soclul său şi pare a nu băga în seamă pâlcurile, dosite prin parc, de carabinieri în echipament de luptă, cu apărători de tibie şi genunchiere, cu vestă antiglonţ şi bastoane, cu căşti şi zale pe umeri. Asemenea echipaţi erau şi cei desfăşuraţi în faţa „sovietului suprem”.

Rând pe rând sosesc, spre amiază, reprezentanţi care înfăptuiseră deja Unirea prin hotărârile adoptate de consiliile locale din comunele şi satele lor. Zeci de grupuri cu steaguri tricolore, cu oficialităţile lor şi unele cu preoţi în frunte. Vin şi partidele politice, de parcă toată suflarea îşi trimisese reprezentanţi în piaţă.

Se alătură alte grupuri din ţară. Buzăul în frunte cu primarul lor, care făcuse deja Unirea cu basarabenii, argeşenii şi bucureştenii, rădăuţenii şi dornenii… cu doi reprezentanţi. Se cântă şi se scandează pentru Unire, se ţin discursuri, celor 10.000, poate 15.000 de oameni prezenţi în piaţă.

Tinerii din organizaţiile unioniste, sufletul acestor acţiuni, îşi prezintă calendarul pentru anul în curs. Se vede că sunt bine organizaţi, ştiu ce vor şi mai ales sunt neînfricaţi. La fel cum erau bunicii şi străbunicii lor acum 100 de ani. Au în vedere organizarea unui referendum naţional pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în aprilie, după Sfintele Paşti. O adunare la Alba Iulia în mai sau iunie, întâlniri la Iaşi şi Chişinău şi în alte locaţii din ţară. Totul structurat pe date, etape şi locaţii.

Manifestarea, desfăşurată în ordine şi fără tulburări, se încheie în jurul orelor 14:30 cu o imensă Horă a Unirii. De fapt mai multe hore care se fac şi se desfac la întâmplare şi totuşi parcă după un algoritm. Se discută pe grupuri şi se fac fotografii, totul într-o atmosferă de frăţietate, sub zâmbetul unui soare generos. Pe stradă suntem înconjuraţi de oameni prietenoşi care ne fac cu mâna şi ne arată V-ul victoriei.

Vorbim cu oameni străini şi pe care parcă îi cunoaştem decât lumea. Într-adevăr sărbătoarea Bunei Vestiri a Maicii Domnului pare a însemna şi o bună vestire pentru fraţii de pe cele două maluri ale Prutului. Apoi, pe 27 Martie, drapelul cumpărat din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău a mai adăugat o inscripţie la Vatra Dornei, la hora din faţa Primăriei din localitate.

Nădăjduiesc că până la sfârşitul anului, cu voia lui Dumnezeu, să se tot adauge locaţie după locaţie şi să fie mărturie la serbarea Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 2018.

Scrie un comentariu la articol