Credincioasele doamne

scris de Mihai Cioată
în Editorial
27 Mar 2018
27 Mar 2018, ora 12:02

Politrucii, de la Trump la Dragnea, par să fi înțeles „elasticitatea” femeilor, iar aici mă refer strict la dispoziția lor către fidelitate sau către manipulare în combinațiile politice ale bărbaților și că, selectate atent, devin mândre tare, dovedind chiar exces de zel.

Și nu doar la nivelul cel mai de sus, ci chiar și la cel mai de jos. Unui anumit tip de femei, prostituția, morală sau sexuală, pentru o funcție i se poate părea destul de „fair”, în sensul corectitudinii schimbului: eu prestez, tu-mi oferi statut, eu îmi calc totul în picioare, tu mă propulsezi într-o poziție la care nu mulți bărbați îndrăznesc să viseze.

Așa stând lucrurile, să nu ne mire dacă vedem fătuci sau cucoane cu aer de dive prin consilii locale, parlament sau, mai nou, chiar în funcția de prim-ministru, și nu oriunde, ci într-o țară în care femeile trebuie să se miruiască după bărbați atunci când merg la biserică sau care-și acoperă capul ca să nu-l supere pe Dumnezeul popilor.

Că unele dintre aceste femei mai ajung și-n pușcărie ca urmare a pactului cu „Diavolul” (a se vedea cazul Monica-Ridzi) nici nu mai contează. A fost țărișoara terenul meu de joacă? Mie mi se zice „Lenuța”, am fost feblețea președintelui, sunt onorabilă și absolută în ochii mei, iar dacă mă bagă la zdup după ce mă întorc din Costa Rica, mulți evlavioși o vor pune pe seama unui atac la adresa ortodoxiei, acum când m-am înscris la un master în teologie.

fotografie din articol via Mediafax Foto / toate drepturile rezervate

Nici peste ocean lucrurile n-au stat altfel. Câte țări n-au bombardat americanii până la distrugere, având femei ca Madeleine Albright sau Condoleezza Rice în funcția de Secretar de Stat? Cât despre Angela Merkel, care decide în fiecare zi soarta unui continent, ce-am putea spune? Dar Theresa May, care a declarat că nu are nicio ezitare în a apăsa butonul nuclear?

Așa că nu văd nicio exagerare dacă aș spune că politica e pentru unele femei ceea ce e oceanul pentru rechini. Hărnicia și cinismul lor este bine știut de către orice manager politic sau de către orice CEO dintr-o multinațională.

Astfel, desanturi de muieri, înarmate cu fuste mobile, cu retorică, dar și cu mult tupeu, îi pun cu botul pe labe pe bâlbâiți și stângaci, iar până se dezmeticesc, orice replică li se întoarce înapoi cu forța unui uragan, riscând să fie acuzați de sexism și misoginism.

Garda de doamne politice cu care se înconjoară Primul Teleormănean al țării, sau Roșcatul-Gușat, care a arătat lumii cum și-a pierdut capul America, ne pun în față radiografia unei epoci, criza ei ideologică, populismele galopante, furiile feministe, multiculturalismul cu care nu știm ce să facem, animozități între sexe, etnii, grupuri sociale, o lume în care am ajuns să ne renegăm moralitatea, individualismul și, în final, libertatea.

Femeile vor ajunge să-și manifeste destinul atunci când vor înceta în a-i imita pe bărbați sau când nu le vor mai face jocurile acestora.

Scrie un comentariu la articol