Interviu cu Dănuţ Candrea, primarul comunei Dorna Candrenilor, despre proiectele pe care le dezvoltă în comună

– Care sunt proiectele pe care aţi reuşit să le realizaţi în anul 2017?

– Atunci când vorbim de anul 2017, ne referim la un total de 18 proiecte desfăşurate şi duse la bun sfârşit. Este vorba despre amenajarea jardinierelor pentru flori în comună, repararea şi pietruirea drumurilor comunale, extinderea reţelei electrice în zonele Dorna 1, Dorna 2, Secu 1, Secu 2, Gligu 1, Gligu 2 şi Gligu 3, desfăşurarea lucrărilor de reparaţie la faţada bisericii şi a casei de prăznuire din Poiana Negrii, renovarea treptelor de acces în primărie

Desfăşurarea de lucrări de refacere a trotuarelor din comună, vopsirea balustradelor podurilor din Glugi, Smizi, Juncani, zona Gater şi zona Ocolul Silvic, vopsirea lambriului la anexa Primăriei, corp B, vopsirea stâlpilor şi a riglelor care împrejmuiesc staţia de epurare a apei, montarea plăcilor de canal cu suport de carosabil, amenajarea terenului de protecţie sanitară la rezervorul cu apă al comunei, realizarea de apărări de maluri pe raza comunei.

Achiziţionarea unor staţii de autobuz şi a coşurilor de gunoi, extinderea reţelei de alimentare cu apă în zona Bisericii, realizarea unor lucrări de întreţinere şi igienizare a Parcului Comunal, montarea unui panou de intrare în satul Poiana Negrii şi achiziţionarea şi montarea unor indicatoare la trecerile la nivel cu calea ferată de pe raza comunei Dorna Candrenilor.

– Care este stadiul în care se află lucrările la Casa de Cultură din comuna Dorna Candrenilor?

– În anul 2016 am demarat proiectul pentru noul Cămin Cultural al comunei Dorna Candrenilor. Proiectul a fost făcut încă din anul 2012. Ulterior a fost scos la licitaţie, iar acum tragem tare să-l terminăm. După cum se poate vedea din exterior, lucrările sunt destul de avansate, rămânând în perioada următoare lucrările de finisare şi mobilare. La exterior clădirea se va bucura de un aspect modern, fără să exagerez, cum nu s-a mai văzut în alte comune din Țara Dornelor.

Este adevărat că am avea nevoie de o sală de circa 800 de persoane la Căminul Cultural, însă sala din clădirea care se construieşte acum va avea doar 480 de locuri. Vom vedea ulterior dacă se va mai putea face vreo modificare prin care să mărim numărul de locuri. Sperăm ca lucrările să fie duse la bun sfârşit anul acesta şi să putem inaugura acest frumos obiectiv din comuna noastră.

– Într-un interviu anterior, ne-aţi vorbit despre reamenajarea Clubul Pensionarilor. Ce ne puteţi spune despre acest proiect?

– Va fi o clădire care va găzdui Clubul Pensionarilor, o farmacie, Poşta, o sală de fitness şi un salon de frizerie, manichiură şi pedichiură. Clădirea va fi situată vizavi de Parcul Comunal. În parc vom construi o tablă mare de şah, vom amenaja o pistă de bowling, o popicărie, în vecinătatea terenului de sport, mai multe mese şi bănci, toate urmând să deservească acest Club al Pensionarilor.

Iar dacă tot a venit vorba de Parcul Comunal, vreau să menţionez că dorim să construim o troiţă şi o scenă din lemn rotund pentru zilele comunei. Astfel o să avem parte de o mulţime de obiective de interes în parc şi vom transforma cu totul această zonă. Dincolo de toate acestea, în 2018 dorim să montăm un gazon de calitate pentru terenul de fotbal.

– Spuneţi că doriţi să amenajaţi o popicărie în Parcul Comunal. Ce spun oamenii despre acest proiect?

– În trecut, în parc, exista o popicărie. Era o tradiţie ca la noi în comună să se joace popice. Cred că şi acum există cineva care mai are vechile popice. Acum am vrea să reînviem această tradiţie şi să reconstruim acea popicărie în parc, chiar lângă terenul de sport. Oamenii care vin în parc vor avea cu ce să-şi petreacă timpul liber. Jocul de popice îi va face să se relaxeze, să se distreze, să se simtă bine!

Lângă teren de fotbal vom amenaja şi scena pentru Zilele Comunei ca să nu mai dăm bani an de an pentru a închiria una. Aşa o să o avem pe a noastră şi va fi totul în regulă. Vrem, aşadar, să concentrăm totul în centrul comunei şi în vecinătăţi, să reabilităm clădirile istorice din parc şi să creăm un complex în care oamenii să aibă cât mai multe posibilităţi de petrecere a timpului liber.

– De ce sumă de bani mai aveţi nevoie pentru a putea duce la bun sfârşit toate proiectele pe care intenţionaţi să le implementaţi la Dorna Candrenilor?

– Am o mulţime de idei pentru comuna pe care o conduc şi sper că cetăţenii sunt bucuroşi că se schimbă atât de multe lucruri în localitatea lor. Lucrăm la o mulţime de proiecte în momentul de faţă. Din păcate avem multe clădiri care stau să cadă şi în locul lor, după demolare, vom putea construi obiective noi în comună, dar, din păcate, banii sunt singurul impediment. Am discutat la contabilitate, iar cifrele spun că am mai avea nevoie de un buget de circa 34 de miliarde de lei vechi pentru a putea începe proiecte noi şi pentru a le termina pe cele aflate deja în derulare.

– Grădiniţa cu Program Prelungit din Dorna Candrenilor este un câştig pentru comună şi pentru localităţile din jur, dar şi un proiect dus la bun sfârşit de ceva timp. Cum este primit acest obiectiv de către localnici?

– Clădirea nu conţine doar Grădiniţa cu Program Prelungit! Este amenajat şi funcţionează şi un After School, dar şi clasele a doua, a treia şi a patra. În această clădire toţi copiii beneficiază de condiţii de patru stele, nelipsindu-le absolut nimic. Au parte de mobilier nou, beneficiază de trei mese pe zi, au program de somn, dar şi un personal de excepţie, care se ocupă aşa cum trebuie de ei.

Mă bucur că multe familii îşi aduc copiii la această Grădiniţă cu Program Prelungit şi mă bucur că avem şi copii din Coşna şi Poiana Stampei care beneficiază de acest obiectiv. Mai mult de atât, copiii beneficiază de o sală pentru proiecţii de filme şi desene animate. Pot fi vizionate chiar şi filme 3D. Dispunem de asemenea de o sală care poate fi folosită şi ca loc pentru serbările şcolarilor.

Pe cât sunt de mândru de clădirea care găzduieşte grădiniţa, pe atât sunt de mâhnit în legătură cu clădirea de lângă grădiniţă, o clădire veche care stă să cadă peste oameni. E o construcţie de pe vremuri care a fost şi hotel şi sediu pentru poştă şi poliţie, şi chiar şi sediu al primăriei la un moment dat. Noi am discutat cu cei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi pentru a le-o da lor în administrare.

S-au declarat interesaţi, iar acum doresc să o preia, să o reabiliteze, destinaţia putând fi un centru de practică pentru studenţi. Astfel am putea aduce persoane noi în localitate. Scăpăm de o clădire veche, care pe noi ne-ar costa prea mult pentru a o reabilita, iar demolarea ar implica multe eforturi. Cei de la „Alexandru Ioan Cuza” dispun de fonduri, aşa că, odată cu reabilitarea ei, reuşim să mai salvăm o clădire care în momentul de faţă aduce şi daune de imagine comunei, reprezentând şi un pericol, aşa cum menţionam anterior.

– Am ajuns şi la subiectul legat de Moara Dracului. S-au făcut eforturi considerabile pentru ca oamenii să aibă la robinet o apă curată.

– Într-adevăr, zonei i se spune Moara Dracului. Avem două rezervoare pentru apă care captează izvoarele care curg din muntele Ouşoru. Avem un rezervor de 500 de metri cubi şi unul de 50 de metri cubi. Primarul dinaintea mea s-au ocupat de acest obiectiv al comunei, însă eu când am venit la conducere am înlocuit rezervoarele pentru ca cetăţenii să bea o apă cât mai curată şi bună. Dincolo de asta, izvoarele din care se captează apa se aflau într-o stare deplorabilă, erau un dezastru.

Broaştele pătrundeau înăuntru şi stricau rezerva de apă potabilă. Aşa că am separat izvoarele, iar acum întreaga comună beneficiază de o resursă foarte importantă, având o apă curată şi sănătoasă. Pot spune că volumul de apă de care dispunem ar putea să facă faţă cu uşurinţă unei cereri formate din cetăţenii a trei localităţi din zonă.

– Cum s-au desfăşurat lucrările la biserica din Poiana Negrii?

– Lucrările de reabilitare au fost realizate cu fonduri de la bugetul local, cu donaţiile făcute de oameni. Inclusiv familia mea a contribuit cu o donaţie pentru finalizarea lucrărilor. Biserica, înainte de lucrările de reabilitare, se afla într-o stare jalnică. Pe partea nordică zidul era mâncat de insecte, ploaia pătrundea în lemn, iar pe la geamuri dacă storceai lemnul putred curgea o grămadă de apă.

Aşa că am zis că e nevoie de nişte lucrări serioase ca să punem la punct şi acest obiectiv atât de important pentru oamenii din zona Poiana Negrii. Am reuşit să prindem şi o finanţare de 1,5 miliarde de lei vechi, după care am demarat lucrările. Am înlocuit lemnul putred, am refăcut tot exteriorul clădirii şi am vopsit acolo unde a fost necesar. Credincioşii sunt foarte mulţumiţi de cum arată biserica lor acum.

Toate resursele financiare nu au fost cheltuite doar pe biserică. Când am văzut că au mai rămas ceva bani, ne-am zis că nu ar strica să construim şi o magazie nouă pentru lemn, toalete pentru femei şi bărbaţi, dar să reabilităm şi interiorul din prăznicar. A urmat apoi amenajarea curţii. Toate aceste eforturi au dus la o lucrare făcută cu cap, cu răbdare şi cu multă dragoste, ajutaţi evident de bunul Dumnezeu, şi care se va dovedi trainică de-a lungul timpului.

Am făcut toate aceste eforturi pentru oamenii din Poiana Negrii. Ca şi în Dorna candrenilor, şi aici locuiesc gospodari şi oameni harnici pe care te poţi baza. Tocmai de aceea, orice efort pe care-l depun, atât eu cât şi echipa mea de la primărie, se justifică. Oamenii mi-au acordat încrederea lor, iar prin ceea ce am făcut în mai puţin de 2 ani de la instalarea mea în funcţia de primar, cred că mă ridic la nivelul aşteptărilor lor.

2 comentarii publicate:

  1. cr1

    Felicitări, Dănuț Candrea! Să nu uitați că oriunde în lume civilizația începe cu canalizarea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *