In memoriam: Gabriela Danci

scris de Codrin Antoniu
în Opinii
18 feb. 2018
18 feb. 2018, ora 20:09

Pare de necrezut, dar a trecut un an de când implacabilul destin a hotărât ca o ființă minunată, pe nume Gabriela Danci, să treacă mult prea repede în lumea eternității, motiv pentru care în condițiile în care am cunoscut-o foarte bine îmi revine acum onoranta misiune de a-i omagia în cadrul acestui articol impresionanta sa personalitate.

Cunoscută cititorilor sub pseudonimul de Corina David, Gabriela a fost o persoană cu o sensibilitate aparte care a iubit tot ceea ce este frumos și bun pe lumea aceasta, căutând de fiecare dată compania oamenilor de calitate, cu preocupări spirituale rafinate, și de aceea înțelegea să dea valoare timpului într-o manieră înălțătoare.

„Eroina” rândurilor de față ajuta pe oricine în măsura posibilităților, în mod cu totul dezinteresat, iar dacă împrejurările nu-i permiteau s-o facă, îi spunea omului de la bun început cum stau lucrurile, preferând astfel să fie sinceră și corectă în relația semenii, decât să genereze așteptări nerealiste. Toți cei care au cunoscut-o personal pe Gabi au apreciat faptul că avea un suflet blând și bun, evitând, pe cât posibil, conflictele cu semenii, iar faptul că iubea cu toată convingerea florile, animalele și copiii spune foarte multe, dacă nu cumva totul despre noblețea caracterului său.

Pe Găbița, Bunul Dumnezeu a dotat-o printre altele și cu memoria datelor și a evenimentelor, pe care ea a valorificat-o de fiecare dată cu bucurie și naturalețe, transmițându-le mesaje sau oferindu-le daruri tuturor celor pe care i-a cunoscut și prețuit, indiferent dacă era vorba despre zilele de naștere, alte evenimente speciale din viața personală, Anul Nou, 1 sau 8 martie, Nașterea sau Învierea Mântuitorului sau începerea anului școlar.

Modestia și discreția au caracterizat-o pe Gabi în tot ceea ce făcea, pentru ea fiind important ca, prin rezultatele acțiunilor sale, să le aducă satisfacții semenilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care, atâta timp cât a scris articole în acest ziar, a preferat s-o facă în anonimatul conferit de un pseudonim.

După cum este firesc, fiind adepta constantă a spiritualității pozitive, Gabi nu accepta niciodată glumele deplasate, de prost gust, indiferent de circumstanțe, acest aspect devenind, prin urmare, un criteriu de selecție a persoanelor din anturaj. Gabriela a fost o persoană cu o fire romantică, meditativă, pasionată de muzica clasică și de operele literare autohtone, iar atunci când împrejurările permiteau privea la ceas de seară, cu o plăcere deosebită, luna și stelele.

L-a iubit pe Dumnezeu din toată inima și asta se putea deduce din maniera delicată de a vorbi și în purtare sau vestimentație, dar s-a putut observa și din maniera totală și dezinteresată în care se implica în acțiunile Bisericii căreia i-a aparținut, dovedind totodată o toleranță totală și un respect sincer față de toți semenii săi, fără a face discriminări sentimentale pe criterii etnice, confesionale sau de altă natură.

A fost atașată de orașul natal și zona adiacentă, considerând că a avut privilejul să se nască într-un adevărat Paradis, dar fără a subestima farmecul altor zone din țară sau din lume care n-au avut șansa de a beneficia de un peisaj atât de pitoresc precum cel din Țara Dornelor. În urmă cu zece ani vedea lumina tiparului monografia „Vatra Dornei, plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană”, scrisă de domnul Mircea Vlădică, și trebuie reținut faptul că Gabriela a contribuit substanțial la apariția acestei lucrări.

Acele persoane care citesc acest articol și au cunoscut-o pe Gabriela știu foarte bine că ea n-a avut un fizic atractiv și nici nu a avut o frumusețe fizionomică neobișnuită, dar, în schimb, Dumnezeu a dotat-o cu un suflet „de aur”, cu o blândețe pe care, fără teama de a greși, o putem numi „proverbială”, iar bunătatea sufletului său se putea regăsi în privirea sa, confirmându-se încă o dată valabilitatea principiului Biblic potrivit căruia „ochii sunt oglinda sufletului”.

Mă opresc aici, dar nu înainte de a evidenția faptul că oamenii vor rămâne în memoria celor care i-au cunoscut, respectat și prețuit, atunci când vor pleca în altă lume, mai bună și mai frumoasă și, din fericire, Gabriela face parte din această categorie selectă deoarece a avut un caracter luminos ca o rază de soare și curat ca un fulg de nea.

1 comentariu publicat:

  1. Jeny spune:

    Dumnezeu s-o odihnească.

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.