Ziua Națională a României la ceas de sărbătoare la Vatra Dornei

scris de Paraschiva Abutnăriței
în Cultural
7 dec. 2017
7 dec. 2017, ora 9:14

Cred că fiecare român îşi poartă ţara în fiecare zi în suflet, dar sunt momente când ne manifestăm cu emoţie sentimentele care ne leagă de acest neam şi de acest pământ. La Vatra Dornei, zilele de 28 noiembrie şi 1 decembrie sunt evocate cu convingerea că sunt date cruciale din istoria noastră care au condus la făurirea statului naţional unitar român, la exprimarea mândriei şi demnităţii unei Românii prospere şi tolerante, creatoare de valori şi care respectă valorile celorlalte naţiuni.

Găzduită de Casa de Cultură „Platon Pardău” şi organizată de filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, de filiala Vatra Dornei a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, în colaborare cu instituţia gazdă, cu Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu”, cu Liceul Teoretic „Ion Luca”, cu Şcoala Gimnazială Nr. 4 şi Clubul Copiilor, manifestarea a fost deschisă de directoarea Casei de Cultură, Violeta Codorean, care a subliniat importanţa momentului şi faptul că bucovinenii sunt mândri că ziua de 28 noiembrie a fost decretată drept Zi Naţională a Bucovinei.

Profesorul Ciprian Vrânceanu, de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, a prezentat participanţilor contextul istoric de la începutul secolului al XX-lea, favorabil mişcării de autodeterminare a popoarelor şi de destrămare a Imperiului Habsburgic, a expus amănunte despre situaţia din Bucovina care au condus la constituirea Consiliului Naţional şi la organizarea Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918.

„Românii au aşteptat congresele de pace care să consfiţească actul acesta şi cel al Marii Uniri de la 1 decembrie pentru că întotdeauna cei mari au hotărât pentru cei mai mici”, a spus profesorul Vrânceanu.

Am semnalat apariţia unei cărţi aşteptate şi necesare pentru care s-a ostenit cercetătorul Dumitru Covalciuc din Cernăuţi, și anume „Membrii Consiliului Naţional din Bucovina ales la Adunarea Constituantă din 27 octombrie 1918”, un dicţionar al celor 50 de personalităţi care au luptat pentru unire şi au înfăptuit-o, precum şi documentele ce s-au emis în acele zile. Suntem mândri că printre cei 50 de membri ai Consiliului Național se regăsesc şi dornenii Gheorghe Boncheş, Ilie Odochean şi Ioan Candrea.

Despre adevăratul rol al armatei în unirea Bucovinei cu ţara, despre soldatul Ilie Lazăr, care a pus steagul românesc pe turnul Primăriei din Cernăuţi şi despre artizanul principal al Unirii, Iancu Flondor, a vorbit colonelul Ioan Abutnăriţei.

În această perioadă, românii din nordul Bucovinei se confruntă cu pericolul de a pierde posibilitatea de a învăţa în limba română în şcoală, situaţie despre care a vorbit poeta Anica Facina, exprimând solidaritatea noastră cu cauza dreaptă a românilor din regiunea Cernăuţi (situaţie similară şi pentru celelalte naţionalităţi). Profesoara Jenica Romanică s-a referit la Marea Unire, la anii următori ai acestui moment din istoria noastră, dar şi la rolul pe care l-a jucat mişcarea culturală în trezirea conştiinţei naţionale, în pregătirea Unirii.

Cu emoţie firească au recitat versuri despre Bucovina elevii cercului de artă textilă şi origami de la Clubul Copiilor, scrise de profesoara care-i îndrumă, Cătălina Orşivschi, ea însăşi recitând un alt poem propriu, intitulat „Bucovina, 28 noiembrie”. Creaţii proprii dedicate Unirii au mai recitat Gruia Ungurian şi subsemnata.

Tulburătorul poem „Clopotul reîntregirii” de Adrian Păunescu a fost recitat de către Aldona Patraş. Un moment deosebit a fost realizat de către elevii clasei a douaa de la Şcoala Gimnazială Nr. 4, îndrumaţi cu măiestrie de către învățătoarea Viorica Afloarei. Micii artişti s-au prezentat la manifestare însoţiţi de părinţi și purtând frumoase costume naţionale.

Diana Florescu a recitat „Cântec pentru Bucovina”, de Adrian Păunescu, aproape toţi elevii au demonstrat că sunt buni recitatori, cu toţii au interpretat celebrul cântec de cătănie „Cântă cucu-n Bucovina” şi au dansat „Hora mare”, „Bătrânesca”, „Coasa” şi „Raţa”, vechi jocuri populare din zonă, fiind îndrumaţi de către educatoarea Oltiţa Vasiluţ.

Participanţii au putut urmări câteva foarte grăitoare imagini care consemnează evenimentele din anii 1918-1922, puse la dispoziţie de către cercetătorul Paul Braşcanu, iar la Biblioteca municipală s-a organizat expoziţia de carte sub genericul „28 noiembrie – 1 decembrie 1918, un neam şi o ţară”. Pe 1 decembrie am participat cu toţii, alături de un număr impresionant de dorneni, la manifestările organizate cu prilejul Zilei Naţionale.

1 comentariu publicat:

  1. Gelu Menumorut spune:

    Felicitări sincere!

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.