Dornenii și Marea Unire

scris de Codrin Antoniu
în Cultural
1 dec. 2017
1 dec. 2017, ora 12:09

Încheierea Primului Război Mondial a avut consecințe importante în ceea ce privește configurația statală a Europei ca urmare a dezmembrării celor 3 imperii multinaționale de pe continentul nostru (Habsburgic, Otoman și Țarist), iar din acest punct de vedere pentru poporul român acest fapt istoric a determinat desăvârșirea unității statale la 1 decembrie 1918.

În ceea ce privește Bucovina, aici a trebuit să se intervină în forță pentru a se contracara atât opoziția Imperiului Habsburgic aflat în decadență evidentă, cât și tendința expasionistă a militarilor ucraineni. În aceste condiții, Iancu Flondor, în calitatea sa de președinte al Consiliului Național din Bucovina, a convocat un congres la care să participe reprezentanți ai tuturor comunităților și care să decidă unirea Bucovinei cu România, dezbaterile urmând să se desfășoare în Sala Sinodală a Palatului Metropolitan din Cernăuți.

Așa stând lucrurile, în ziua de 6 octombrie 1918 au avut loc la Palatul Comunal din Vatra Dornei (actualul sediu al Primăriei) dezbaterile în urma cărora au fost aleși cei 5 reprezentanți ai comunității noastre de atunci și care să fie desemnați să participe la Congresul de la Cernăuți, ziua respectivă fiind prima în care pe clădirea Palatului Comunal a fost arborat tricolorul românesc, alături de stema Regatului României, în timp ce mulțimea entuziastă prezentă la fața locului striga „Trăiască România” și „Vrem să ne unim cu țara”.

Un moment important a fost acela în care Ilie Odochian, cel mai vârstnic luptător pentru Unirea Bucovinei cu România, din Țara Dornelor, s-a adresat mulțimii, spunând printre altele: „Oameni buni, a venit vremea în care nu ne mai temem unii de alții! Să ne spunem deschis că vrem să ne unim cu țara, cu frații nostri din vechiul regat, cu cei din Moldova, Basarabia și din Ardeal. Asta-i dorința pentru care am pătimit atât și pentru care fratele nostru Ștefan Forfotă și-a dat duhul și pentru care ne-am adunat aici ca să ne alegem reprezentanții pentru Congres, pe care vă rog să-i propuneți dumneavoastră, pe fiecare după cum merită”.

Într-un entuziasm de nedescris au fost aleși din partea Târgului Dornelor: Ilie Odochian, Gheorghe Boancheș, Petre Forfotă și Peter Albert, iar din partea comunității Dorna Candrenilor, Ioan Candrea, toți cei 5 delegați depunând jurământul de credință pe crucea preotului, fiind înfășurați cu eșarfa tricoloră, asemeni primarilor din zilele noastre în zile festive, iar în final au defilat cei 30 de dorneni membri ai Gărzii Naționale.

Pe 26 octombrie 1918, cei 5 delegați dorneni, la marele eveniment de a doua zi de la Cernăuți, au fost martorii unei impresionante ceremonii religioase și militare, dar nu trebuie uitat nici faptul că locomotiva trenului era împodobită sărbătorește, în partea din față fiind scris cuvântul „Unire”.

Congresul de la Cernăuți a hotărât, printre altele, instituirea Sfatului Țării, compus din 74 de membri, printre ei regăsindu-se 3 dintre cei 5 delegați dorneni, și mă refer în mod concret la Ilie Odochian și Gheorghe Boancheș din Vatra Dornei, precum și Ioan Candrea din Dorna Candrenilor.

După ce la data de 11 noiembrie glorioasa armată română începe temerara operațiune de eliberare a Bucovinei de sub ocupația habsburgică, nu durează mult și târgurile Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei respiră aerul libertății naționale și de aceea nu este întâmplător faptul că membrii batalionului eliberator, condus de maiorul Tomescu, au fost primiți cu ovații și flori.

De lupta neobosită pentru unitatea națională a tuturor românilor se leagă numele fostului primar Ștefan Forfotă care, din nefericire, n-a avut șansa să își vadă visul împlinit, Ilie Odochian și Gheorghe Boancheș, acesta din urmă pronunțându-se categoric atât împotriva apelului intitulat „Către popoarele mele credincioase” prin care împăratul propunea acordarea unei mai mari autonomii popoarelor din subordine, cât și împotriva tendinței ucrainenilor de a prelua controlul asupra părții de nord a Bucovinei.

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.