Cafenea literară sub zodie eminesciană la ASATD Vatra Dornei

de Paraschiva Abutnăriței
în Cultural
2 Iul 2017
2 Iul 2017, ora 8:53
705 vizualizări

Au înflorit teii şi mireasma lor ne picură în suflet dorul nestins de Eminescu, cel mai ales dintre scriitorii acestui neam. Dornenii îl iubesc pe Eminescu pentru că şi-a confundat fiinţa cu neamul românesc, mai mult, pentru că în peregrinările sale din tinereţe şi-a purtat paşii şi prin această vatră, pe care a înveşnicit-o în nemuritoarea sa „Doină”.

În mod firesc, obişnuita cafenea literară din această lună a stat sub semnul Poetului, de care nu ne despărţim, El fiind una dintre veşniciile care depăşesc timpul. Despre acest semn al identităţii noastre, căruia i l-a adăugat şi pe Ştefan cel Mare, a vorbit profesorul Gruia Ungurian celor prezenţi la Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei pentru a-l omagia pe Eminescu: scriitori dorneni şi câmpulungeni, membrii filialei ”Arboroasa” a Asociaţiei Culturale ”Pro Basarabia și Bucovina”, membrii filialei Vatra Dornei a SCLRB, alţi iubitori de cultură, elevi.

Celor două mari personalităţi româneşti, care ne aduc din istoria trecută şi ne proiectează în cea viitoare, le-a dedicat vorbitorul şi câte un poem propriu. Poeta Emilia Popescu Rusu s-a referit la gândirea filozofică eminesciană, pe care o consideră ”proiectată în sfera specificului românesc, având la bază cunoaşterea filozofiei europene”, gândire reflectată şi în poezie, din care vorbitoarea a dat exemple. În încheierea intervenţiei sale, poeta a recitat sensibile poeme proprii într-un vers, dedicate lui Eminescu.

Victor Chiriac şi Barbir Vasile, elevi în clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială Nr. 4 din Vatra Dornei, îndrumaţi de prof. Alina Leonte Dupu, au încântat asistenţa prin modul deosebit în care au recitat poeziile ”La mormântul lui Aron Pumnul” și ”Doina” de Mihai Eminescu (Vasilică este posesorul unei menţiuni recente, obţinută la concursul judeţean de recitare a poeziei eminesciene).

Prof. Jenica Romanică s-a referit la complexitatea operei eminesciene, din care a ales să ilustreze pagini de dramaturgie, pornind de la predilecţia pentru teatru şi pentru istorie ale ale tânărului Eminescu din timpul studiilor la Cernăuţi. Dintre proiectele dramaturgice eminesciene, prof. Romanică a analizat ”Alexandru Lăpuşneanu”, subliniind prezenţa în text a dragostei faţă de ţară.

Sub genericul ”Eminescu şi farmecul muzicii”, Aldona Rey Patraş a realizat o selecţie de opinii despre înclinaţia Poetului către muzică, cu regretul că n-a studiat-o, despre mărturiile contemporanilor cu privire la vocea sa şi plăcerea de a cânta. ”Poate că şi din această înclinaţie vine muzicalitatea versurilor sale”, a subliniat vorbitoarea şi a ilustrat cu poezia ”O, mamă…”. Am audiat cu toţii un cântec despre care se ştie că-i plăcea lui Eminescu să-l interpreteze:

”Cîte stele sunt pe cer”, transpus admirabil de Lucia Olaru Nenati, la fel de valoroasă ca solistă, precum foarte cunoscută ca scriitoare, ziaristă şi ambasadoare a culturii româneşti. Cunoscut pentru pasiunea sa de cercetător, Paul Braşcanu a prezentat o informaţie inedită. În 1902, la inaugurarea liniei ferate Hatna -Câmpulung – Vatra Dornei, la manifestările prilejuite de acest eveniment în urbea dorneană, a fost prezentă fanfara Regimentului 11 infanterie din Cernăuţi. Avocatul T. Ştefanelli, prietenul lui Eminescu, a înmânat fanfarei un cântec, „Drum de fier”, pe versuri compuse de Mihai Eminescu.

Au urmat numeroase opinii şi prezentări de creaţii proprii susţinute de scriitorii din Dorna şi Câmpulung, dedicate lui Eminescu, dar şi alte poeme: poeta Anica Facina, cu poeme eminesciene „de buzunar”, reuşite creaţii într-un vers; Gheorghe Vicol, cu poezii din recentul volum ”Regatul mierlei”; Vasile Cristea, pentru „inima de foc” al lui Eminescu, pentru iubire şi pentru prezent (amintind de actualitatea poetului); Ion Grămadă, care aprezentat şi aspecte din activitatea cenaclului câmpulungean ”Floare de colţ”, temă reluată în versuri de Simion Tudurean.

Au continuat Elena Peiu, cu „Floare de tei”, inspirată de teiul din Copou; Traian Nistiriuc, cunoscut ca poet, cu versuri dedicate momentului; Artemisia Ignătescu, neobosit cronicar al evenimentelor culturale din zonă; Steluţa Morari. Cu acest prilej, Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu” a organizat o expoziţie de carte intitulată „Eminescu, tărâm de carte”.

În partea a doua a întâlnirii s-au lansat patru cărţi editate de curând, două semnate de Jenica Romanică şi două semnate de Gruia Ungurian. Prof. Jenica Romanică, recent premiată pentru reportaj la Festivalul „Rezonanţe Udeştene” vine în faţa publicului cititor cu „Jurnalul unui om cu/minte”, o curajoasă relatare zilnică a evenimentelor trăite într-un an, cu bucurii, împliniri şi dezamăgiri proprii, dar şi ale comunităţii dornene, o scriere reuşită care are ca fir roşu problema educaţiei şi care oferă un model de a privi cu optimism viaţa.

O a doua carte, de altă factură, intitulată ”Portar de suflete”, este suma unor poveşti de viaţă, personajele putând fi portrete ale oricărora dintre noi sau faţete ale propriului eu, oferind cititorului experienţe diverse şi invitând la reflecţie. Despre cele două cărţi, foarte bine primite de public şi la o precedentă lansare care a avut loc la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, a prezentat amănunte şi autoarea.

Gruia Ungurian este autorul unui nou volum de poezie (bilingv, română-franceză), intitulat „Poeme”. Volumul cuprinde poeme pe teme diverse, precum femeia, prietenii, tatăl, anotimpurile, o suită de simboluri, multe texte cu accente sociale. Textele sunt concentrate, esenţializate, pătrunse uneori de un spirit grav, alteori de unul jucăuş sau de umor.

În final, autorul postează două texte în proză prin care ne îndeamnă la rugăciunea salvatoare şi la unire, cu gândul pozitiv că „ne priveghează, ca două raze, ochii lui Dumnezeu”. Despre a doua carte, de epigrame, a vorbit Jenica Romanică, subliniind simetria volumului, intenţia exprimată a autorului de a nu adresa atacuri la persoană, ci a binedispune:

„Putem să ne regăsim printre rânduri, dar mai ales aflăm ce ne doare”, a subliniat vorbitoarea, invitând la lectură. Autorul a preferat să lectureze doar din volumul „Poeme”, lăsând cititorilor să se întâlnească pe undele umorului din epigrame. A fost o întâlnire bogată, în care ne-am încărcat cu frumuseţe şi energie pozitivă.

Fotografii de Paul Brașcanu

1 comentariu publicat:

  1. Gheorghe Deresu spune:

    Stimată doamnă Abutnăriței, vă pun la dispoziție varianta necenzurată a poeziei „Doina” de Mihai Eminescu. La adresa de Facebook Gheorghe Deresu.

Scrie un comentariu la articol