Marionete și păpușari

de Mihai Cioată
în Editorial
24 Iun 2017
24 Iun 2017, ora 21:14
1026 vizualizări

Cum ar fi ca peste 3 ani cei care l-au scos la înaintare pe actualul primar, ajutându-l să câștige de două ori alegerile, să-i ceară să nu mai candideze pentru că au un candidat mai bun? Și cum ar fi ca acesta să se opună, candidând de capul lui? Rude, partid, masoni, toți dinozaurii sforăriilor dornene, ar putea decide că actualului edil îi cam ajung și că e timpul să fie lăsat la vatră.

Numai că și sforarii sunt încremeniți în proiect cam de multicel, neacceptând decât “marionete” în fruntea administrațiilor ca să-i învârtă pe degete după bunul lor plac, interes sau plăcere. Așa că, grijă mare, domnilor, să nu muriți aiurea la barieră, pentru că dacă nu sesizaţi răscrucea timpurilor, încremenirea asta o să vă aducă sfârșitul. Și nu mă refer la sfârșitul fizic, să vă aibă bunul Dumnezeu în pază, ci la cel al jocurilor de culise la care, trebuie să recunosc, v-ați priceput destul de bine.

Trebuie să admiteți că nici partidele nu mai reprezintă mare lucru, masonii nu mai sunt nici ei ceea ce au fost, că deh, umblă vorba prin târg că și mecanicii au schimbat salopeta cu roba, iar treaba asta cu “băgat banul gros” în electorat e ca și cum i-ai da vacii struguri sperând c-o să bei vin. Oricâtă obsesie ar avea și masonii de a subjuga comunitățile, de la garaj la lojă e totuși cale lungă. Înțelegem și noi un șef de multinațională, un telectual, un popă, dar un mecanic?

E adevărat că au mai renunțat românașii noștri la spart semințe, pe care ulterior le scuipă în chelia aproapelui, însă n-au renunțat la a studia atent biografiile romanțate ale celor spălați şi parfumați de funcțiile politice sau de cașcavalul pus la bătaie ca să-și facă selfie cu roba de mason. Parvenitismul e boală grea pe meleagurile noastre. Dar și mai grea e boala de putere. Puterea de dragul puterii.

Bine spunea cine spunea, nu banii sunt afrodisiacul suprem, ci puterea, iar cine nu crede să pună mâna să-l citească pe domnul Shakespeare. Dependenților, vă aduc aminte că puterea pe care o aveți vă dă ocazia să faceți ce v-ați dorit întotdeauna, numai că v-a lipsit curajul s-o faceți pe față. Adică să iesiți în fața electoratului și să le cereți votul.

Să tremurați măcar și voi un pic că vă faceți de rușine, că cine știe ce mizerii o să scoată adversarii despre voi, să slăbiți câteva kg alergând pe străzi cu pliante, prin scări de bloc, să simțiți cum e s-ajungi la mâna unui idiot care-ți spune că l-ai convins doar pe jumătate, sau a unui om decent în ochii căruia ți-e jenă să te uiți, pentru că știi că nu poți face toate lucrurile promise.

E o lipsă de inteligență să-i dai unui om mai mult de un mandat. Dacă în ultimii 10 ani am fi schimbat în fiecare an primarul, ca președintele la Rottary Club, nu eram în dezastrul de acum. Sforarilor și primarilor li s-ar fi diminuat influența, ca și prestiul și coruptibilitatea, iar dorința de a face ceva ar fi crescut. Ne aflăm în fața unei revoluții, singura de care oamenii au nevoie și care nu s-a produs încă, aceea de a se opune și de a pune capăt acestei conspirații create de politruci și oameni influenți.

Scrie un comentariu la articol