Bazinul Dornelor și istoria națională

de Codrin Antoniu
12 Mai 2017
12 Mai 2017, ora 10:41
1125 vizualizări

Trebuie să fim sinceri şi să recunoastem faptul că orasul Vatra Dornei şi zona adiacentă nu au rezonanţe speciale pentru istoria natională pentru că aici nu s-au desfaşurat evenimente istorice deosebite, cum s-a întamplat, de exemplu, la Sarmisegetuza, Mirăslau, Mărăşti, Mărăşesti sau Oituz, dar asta nu însemnă că zona noastră este ruptă total de marile evenimente care au marcat istoria naţională.

Tocmai de asta vom încerca să evidenţiem ce este mai relevant in acest sens şi să sugerăm învăţătorilor şi profesorilor de istorie din zona Dornelor ca atunci când le predau elevilor lecţii despre evenimentele la care ne vom referi să evidenţieze şi faptul că micul nostru colţ de ţară a fost implicat și el.

Amintim faptul că formarea statului feudal Moldova s-a realizat în două etape, concretizate prin descălecatele voievozilor măramureşeni Dragos şi Bogdan, care in fruntea cetelor lor au traversat Pasul Prislop cu intenţia declarată şi concretizată de a scoate de sub stăpânirea maghiară teritoriul dintre Carpaţi şi Dunăre, ceea ce a presupus traversarea unor localităţi precum Ciocănesti şi Cârlibaba, acestea fiind menţionate în manualele de istorie apărute în perioada interbelică.

Existenţa la Vatra Dornei a unui drum denumit de localnici Drumul Tătarilor ne duce cu gândul la marea invazie tătaro-mongolă, care este una dintre cele mai triste pagini din istoria medievală a Europei Centrale si Răsăritene, căci ea a însemnat mari distrugeri materiale și uciderea sau deportarea unei părţi a populaţiei. Moldova şi Transilvania sunt regiunile istorice româneşti afectate de acest îngrozitor eveniment istoric.

Ajungem cu relatarea noastră mult mai aproape de zilele in care trăim si precizăm faptul că în anul 1775 în urma unei înţelegeri între austrieci și turci, partea de nord a Moldovei, care cuprindea la vremea respectivă regiunile Sucevei (în sud) si Cernăuţiului (în nord), a trecut sub stăpânirea habsburgilor, care i-au dat numele de Bucovina, ceea ce în traducere înseamnă Țara Pădurilor de Fag. În acest teritoriu era incluă şi zona Dornelor, care asemeni întregii Bucovine s-a aflat sub stăpânire hasburgică până la data de 28 noiembrie 1918.

Stăpânirea hasburgică asupra Ţării Dornelor din perioada 1775-1918 a fost una plină de controverse în condiţiile în care s-a dezvoltat puternic în urma racordării la sistemul economic habsburgic. Nu trebuie uitat faptul că locuitorii zonei noastre erau victimile reminescenței mentalităţii medievale, căci nu erau oameni liberi, ci împotriva voinței lor aveau statutul de sclavi imperiali. Nu vom trece mai departe înainte de a evidenţia faptul că unele clădiri din Vatra Dornei, precum Primăria, Cazinoul, fostul sanatoriu sau Biblioteca G.T. Kirileanu poartă evidenta amprentă a stilului arhitectural hasburgic.

Existenţa Cimitirului Eroilor și placa comemoratoare din fața Primăriei ne amintesc, într-un mod foarte explicit, de Primul Război Mondial si de eroii din zona noastră căzuţi pe câmpul de luptă. Un alt indiciu care ne amintește de prima conflagrație mondială este podul metalic feroviar de lângă Lunca Dornei, acest pod făcând parte din despăgubirile de război plătite ţării noastre de către Germania în urma Primului Război Mondial.

În cimitirul evreiesc există un mormânt în care este depus săpunul în care a fost transformat evreul al cărui nume este inscripţionat pe placa comemorativă, iar acest aspect ne amintește de monstruozităţile Holocaustului. Omenirea trebuie să fie foarte atentă pentru ca asemenea derapaje de la monstruozitate să nu se mai repete.

2 comentarii publicate:

  1. Romanul spune:

    Oare de ce? Oare de ce nu spuneți nimic în articol despre primarul analfabet Vasile Deac, care a avut curajul și îndrăzneala să inițieze și să lase dornenilor Palatul Comunal (Primăria), Cazinoul, Biblioteca și altele? Făcute în perioada aia de sclavie a dornenilor! Faceți, vă rog, o completare de onoare și recunoștință pentru perioada de astăzi a dorneanului LIBER, în care aproape tot se distruge! Ce naiba, suntem lipsiți de onoare? Se poate cumpăra ca orice astăzi, precum funcții, străzi, oameni pentru sclavia modernă! Nu știți? Într-un orășel de munte în care oamenii au locuri de munca doar în comerț și acelea prost plătite ce poate fi mai adevărat? Să continui ar lua mult spațiu, chiar mai mult decât tot jurnalul Monitorul pe o lună de zile!

  2. Romanul spune:

    Istoria dorneană, domnilor! Întrebați-i pe dorneni care este semnificația zilei de 28 noiembrie. Sau câți știu traducerea cuvântului Bucivina, câți știu ce reprezintă Bucovina în bazinul Dornelor. Cred că glumiți afirmând despre istoria Dornelor. Întebați dornenii ce știu despre vicilicii Dornelor și vorbim după.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.