Municipiul Vatra Dornei sărbătorește 60 de ani de activitate muzeală

scris de Simion Haja
26 Apr 2017
26 Apr 2017, ora 12:51

În luna mai 1957 își deschidea porțile pentru publicul vizitator muzeul din Vatra Dornei, la etajul unei clădiri de pe strada Dobrogeanu Gherea (azi Vasile Lițu), nr. 6. Muzeul nu dispunea, atunci, de un patrimoniu bogat, doar câteva sute de exponate care au ocupat 3 încăperi din spațiul obținut. Patrimoniul era constituit din exponate de științele naturii (păsări, mamifere) și etnografie (obiecte casnice, de păstorit ș.a.).

Bazele muzeului au fost puse în 1952, odată cu achiziționarea a circa 10 de obiecte de la soția lui Dumitru Andriescu din Dorna Candreni (D. Andriescu era închis politic la Canal). După ce a scăpat de la canal, D. Andriescu s-a ocupat în continuare de muzeu, pentru îmbogățirea colecțiilor muzeului cu noi exponate, prin achiziții, donații și colectare din teren. Trebuie menționat că era un priceput preparator (împăietor). Din păcate, după deschidere, D. Andriescu a fost înlăturat de la muzeu, pe motive politice.

Patrimoniul de bază al muzeului este constituit din obiecte de științele naturii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, însecte, plante, minerale și trofeie cinegetice), etnografice și de istorie. Acest patrimoniu s-a îm-bogățit treptat, ajungând în prezent la câteva mii de obiecte, care sunt păstrate în expoziție și în depozit. Obiectele de etnografie au constituit nucleul actualului Muzeu Etnografic.

De-a lungul timpului muzeul a poposit în mai multe spații. Astfel, din 1957-1962 a fost pe str. Dobrogeanu Gherea. Din 1962-1964 a fost în localul Casei de Cultură, dar spațiul de aici a fost impropriu, cu multă umezeală care a contribuit la deteriorarea multor exponate. Astfel că a trebuit mutat de aici la parterul Primăriei, unde a funcționat până în 1974, când s-a hotărât reorganizarea muzeului și s-a acordat un nou spațiu, pe str. Unirii, nr. 3, unde s-a reorganizat în muzeu de Științele Naturii și Cinegetică, cu un mod de prezentare mult mai atractiv pentru publicul vizitator.

Astfel, la etaj sunt prezentate animale și plante protejate de lege ca monumente ale naturii, de exemplu: Vulturul pleșuv brun (Aegypius monachus), specie practic dispărută acum din fauna României, Capra neagră (Rupicapra r.), Lostrița (Hucho h.) specie rară și valoroasă din apele noastre de munte, Cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix) specie foarte rară numai în M. Călimani și M. Rodnei, Cocoșul de munte (Tetrao urogallus), Buha (Bubo b.) și Corbul (Corvus corax). Dintre plante prezentăm: Pietrosia (Pietrosia levitomentosa) prezentă numai pe Pietrosul Bistriței, singurul loc din lume, Floarea de colț (Leontopăodium alpinum), Sângele voinicului (Nigritella rubra), Arinul pieptănat (Alnus incana f. laciniata) ș.a.

În continuare este prezentată fauna din Carpații nordici, începând cu peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele. Păsările și mamiferele sunt prezentate în mod atractiv, în nișe și diorame care sunt foarte apreciate de vizitatori, în special Cerbul atacat de lupi și familia de căprior. Menționăm că sunt protejate de lege și: Cerbul (Cervus elaphus), Ursul brun (Ursus arctos), Râsul (Lynx.l.), Vidra (Lutra l.) ș.a.

La parter sunt prezentate aspecte de vânătoare din județul nostru: specii fosile dispărute – fildeș de mamut (Elephas primigenius), zimbru (Bison bonasus). Arme de vânătoare vechi. Mijloace în sprijinul vânatului – observator, hrănitori, sărărie. Aprecierea vârstei la cerb. Selecția la cervide. În ultima sală sunt prezentate trofee de blană (urs, lup, râs), colți de mistreț, și coarne de căprior și cerb, unele medaliate la expoziții cinegetice.

Reorganizarea muzeului în forma actuală a durat din 1974 până în 23 aprilie 1976. Pentru reorganizare a fost nevoie de îmbogățirea patrimoniului cu noi specii de animale, cu trofee de vânătoare, de la vânători, de la ocoale silvice din județ și de la celelalte muzee din județ. La reorganizare au contribuit S. Haja, Corina Ignat, Mihai Vasiliu, Doina Zaharia, Viorica Șvabu și unii ingineri silvici și vânători.

În afara expoziției de bază muzeul mai prezintă temporar expoziții de minerale, roci, insecte, plante medicinale, plante rare și ocrotite. După mutarea muzeului de științe naturale în spațiul actual în spațiul de la primărie a fost folosit pentru expoziții de artă plastică, până în 1984, apoi s-a organizat secția de artă populară, acum Muzeul etnografic, cu exponate de la muzeul din Suceava și prin achiziții de la țărani din zonă.

De la deschiderea muzeului (1957) și după ce D. Andriescu a fost dat afară de la muzeu, au lucrat diferite persoane, dar fără o pregătire în domeniu, în afară de Viorica Bândea, care a lucrat apoi la muzeul din Suceava. În 1965 a venit Corneliu Andriescu (fiul lui D. Andriescu) și soția Ioana Andriescu, primii biologi, până în 1968. Din 1968 – 1974 au lucrat Cătălina și George Păunescu (biologi).

În luna iunie 1974 a preluat muzeul Simion Haja, care contribuit la reorganizarea muzeului și a lucrat până în 2009. La muzeul de Științele Naturii și Cynegetică au mai lucrat: dr. Olariu Dolnițchi Liubomira (1976 – 1978 și 1989 – 2014) care a luat și doctoratul în zoologie și Sănduleanu Constantin (1982-1984), și drd. Cristina Bucșă din 2014 și până în prezent.

La expozițiile de Artă plastică și apoi la Etnografie a lucrat Ion Crucianu din 1974 până în 2010, care a contribuit și la organizarea muzeului Etnografic împreună cu muzeografi de la Muzeul din Suceava (Hanul Domnesc) și Minorica Dranca, actual custode al muzeului etnografic.

Scrie un comentariu la articol