Despre eşecurile repetate ale administraţiei dornene

scris de Mihai Cioată
în Opinii
21 mart. 2017
21 mart. 2017, ora 10:39

Cât timp voi mai scrie, voi continua să le prezint dornenilor şi edililor noştri exemple despre cum îşi administrează oraşele şi comunele alţi primari din judeţ. De exemplu, primarul Humorului, Marius Ursaciuc, a anunţat că proiectul “Oaza”, depus pentru finanţare prin Programul Operaţional Regional (2014-2020), în valoare de 5 milioane de euro, a trecut de etapa de evaluare privind eligibilitatea şi este acum evaluat tehnic. Proiectul vizează extinderea Parcului Ariniş cu circa 7,2 hectare.

Primarul a declarat că doreşte reinventarea ideii de joacă pentru copii, urmând a fi construit un parc al hobbiţilor, cu căsuţe mobilate sub pământ, un castel înconjurat de apă, cu un pod care coboară, dar şi un labirint verde în stil englezesc. Proiectul mai prevede şi construcţia unei fântâni arteziene pe o suprafaţă de 2.270 de metri pătrați, pe un lac pe care se vor face plimbări cu hidrobicicleta.

Consiliul Local a decis în urmă cu un an scoaterea din circuitul agricol a unei suprafeţe de 19.800 de metri pătrați, formată din două parcele, destinate acestui proiect. Va fi amenajată şi o zonă de campare pentru rulote, unde nu vor lipsi duşurile pentru cei care vor campa. Ursaciuc este optimist în privinţa finanţării, iar odată cu finalizarea proiectului Gura Humorului îşi îmbogăţeste oferta destinată agrementului, devenind totodată locaţia turistică cu cea mai bogată şi variată ofertă de agrement din partea de nord a ţării.

Proiectul “Oaza” se va alătura altor proiecte de succes implementate în ultimii zece ani: Complexul de Agrement “Ariniş”, incluzând bazin semiolimpic, ştranduri exterioare de înot, parc de aventură, precum şi două pârtii de schi. Astfel, Humorul nu rămâne atractiv doar prin mănăstirile din zonă, ci şi prin posibilităţile de agrement pe care le oferă şi care atrag toate categoriile de vârstă, de la părinţi şi copii, până la tinerii în căutare de adrenalină, dornici de schi, înot sau relaxare.

Cum stăm noi la Vatra Dornei?

În timp ce humorenii merg de mai bine de 10 ani pe investiţii ce vizează agrementul, la Vatra Dornei s-a mers şi se merge în continuare pe proiecte “corcite”, precum agrement și infrastructură. Astfel, între 2000 şi 2020, în 20 de ani, la nivel de agrement vom bifa doar o pârtie de schi, un teren de tenis şi unul de minifotbal, precum şi o pârtie pentru o competiţie anuală de sanie, iar ca infrastructură, prin fonduri atrase, s-au pavelat câteva trotuare, o porţiune dintr-o stradă, la care s-au adăugat trei, patru străzi asfaltate.

Actuala administraţie pune accentul tot pe străzi şi iluminat public, exact cum o făceau şi cei din urmă cu 15 ani. Ceea ce este de-a dreptul hilar e că deşi banii continuă să fie aspiraţi ca într-o gaură neagră spre străzi, fie ele asfaltate sau plombate, prin credite sau bani din bugetul local, infrastructura oraşului este praf. La fel s-a întâmplat cu iluminatul, proiectul “Luxten” fiind de notorietate, dornenii îndatorându-se pe zeci de ani, pentru ca acum s-o luăm de la capăt, ca şi cu străzile.

Administraţia dorneană a fost dintotdeauna captiva lui “nu se poate”, iar dacă s-a făcut ceva, s-a făcut pe bani foarte mulţi. Edililor noştri le-a lipsit nu numai viziunea, ci şi îndrăzneala, în schimb au fost extrem de generoşi, plătind “gras” bruma de lucruri care s-a mai făcut. Ceea ce e extrem de grav, iar acest lucru se va vedea pe termen lung, este că nimeni nu şi-a dorit să iasă din acest cerc vicios care se traduce prin: “de toate şi nimic”. Tocmai de aceea nu avem mare lucru după aproape trei decenii de trăit în lumea liberă.

Complexul “Lunca Dornei” a fost distrus, baza sportivă de la stadion este în paragină, platoul de pe dealul Runc este nefolosit, Cazinoul este o ruină, iar recent, într-o emisiune difuzată la Pro TV, ne-a fost prezentată neputinţa de a ne extinde domeniul schiabil prin unirea celor trei pârtii existente.

Sute de mii de euro cheltuiţi fără cap

Cei 450.000 sau 500.000 de lei cheltuiţi recent pentru „Dorna Winterfest” şi Serbările Zăpezii”, la care se adaugă şi cei 200.000 de lei cheltuiţi de Sfântul Ilie pentru „Zilele Dornei”, adică un total de aproape 150.000 de euro, ne arată modul în care primarul, echipa de sfătuitori din jurul dumnealui, dar şi consilierii locali care girează prin vot cheltuirea banului public, înţeleg să facă Vatra Dornei un oraș atractiv, risipind iraţional banii.

Am salutat evenimentul numit „Dorna Winterfest” pentru că a dus în primul rând la punerea în valoare a unui spaţiu de lângă ruina fostului Cazinou. Atât din punct de vedere ambiental, cât şi din privinţa produselor oferite de agenţii economici care au închiriat căsuţele, a fost un bun loc de întâlnire pentru toţi cei care au dorit să iasă din casă sau pentru turiştii care au poposit la Dorna. Locaţia a preluat temporar şi „supraplinul” din restaurantele din apropiere.

Proiectul nu e unul pe termen scurt, şi tocmai de aceea trebuie susţinut şi îmbunătăţit, mai ales că s-a muncit şi foarte mult. Iniţiativa a fost bună, însă cu costuri mari, ca de altfel mai tot ce s-a făcut în ultimii ani la Dorna (voi prezenta în scurt timp o listă). Foarte multe voci spun că patinoarul nici n-ar fi trebuit închiriat, existând unul în apropiere, iar dacă includem căsuţele şi iluminatul, investiţia n-ar fi trebuit să ajungă la 200.000 de lei.

În ceea ce priveşte evenimentul numit “Serbările Zăpezii”, discuţiile din Consiliul Local s-au învârtit în jurul ideii de păstrare a tradiţiei şi de organizare a acestora. Consilierii n-au tras cu ochiul la cei din Gura Humorului şi nici nu am auzit să se aducă în discuţie concesionarea evenimentului către o firmă, scutind astfel contribuabilul dornean de un efort financiar.

Humorenii au luat decizia de a nu cheltui atâţia bani, de vreme ce atuul sezonului de iarnă a fost chiar zăpada. Dacă un brand naţional ar prelua organizarea şi finanţarea evenimentului, iar promovarea ar fi la un alt nivel, deoarece există interesul de a ieşi cu un plus de imagine nu doar la nivel local. De ce ne încăpăţânăm să-l organizăm noi din banii dornenilor? “Ciupeală?” Nu mai ajung bănuţi în buzunarele unora dacă evenimentul e preluat de altcineva?

Știm cum funcţionează “parandărătul” la români, aşa că de ce-am crede că la noi e altfel? Fudulia? “N-am podele-n-casă, dar dau darul cel mai mare la nuntă?” Comoditatea? Ar putea fi un motiv. De ce să te străduieşti să atragi bani când ai “puşculiţa” publică? Faptul că perpetuăm o stare de lucruri, fără finalitate, arată că cei care ne conduc sunt captivii unei mentalităţi care într-o societate de consum nu mai e valabilă.

Fiecare primar critică mandatul anterior, subliniind şi exagerând nerealizările predecesorului, dar procedează la fel, fără să aducă ceva în plus oraşului în mandatul sau mandatele lui. Și astfel, mandat după mandat, oraşul rămâne în capcana acestui tip de om, dar şi a acoliţilor acestuia.

O problemă falsă

Anticipăm disputa legată de artiştii invitaţi la cele trei weekenduri ale “Serbărilor Zăpezii”. Vor fi destui cei care vor spune că “eşecul”, tradus prin prezenţa scăzută a spectatorilor, se datorează trupelor aduse. Adevărata problemă e cu totul alta. Contează că îi ai pe scenă pe Loredana sau Șuie Paparude, Smiley sau ROA, Andra sau Moonlight Breakfast, sau faptul că nu e treaba administraţiei să organizeze aşa ceva? Vremurile în care astfel de concerte atrăgeau turişti au apus de mult.

Anumiţi artişti pot cel mult să îmbunătăţească prezenţa de moment, dar atât. Ceea ce chiar contează cu adevărat, ducând la atragerea mai multor turişti în staţiune, este ridicarea continuă a calităţii serviciilor pe care le punem la dispoziţia acestora. Peste tot în Europa şi în lume turiştii caută în primul şi în primul rând locaţiile renumite tocmai pentru calitatea serviciilor acordate. Restul e treaba managerilor de hoteluri şi pensiuni să le diversifice clienţilor divertismentul.

Oraşul de sub zăpadă

De ce se încăpăţânează o administraţie săracă să cheltuiască sute de mii de euro pe evenimente care nu aduc un beneficiu financiar rezonabil oraşului? Cu o iarnă atât de darnică în zăpadă, Dorna nu avea nevoie decât de promovarea celor trei pârtii de schi. Restul sunt cheltuieli inutile, care nu aduc nimic în plus bugetului local şi nici mediului economic local. Staţiunea a fost plină datorită faptului că s-a putut schia.

Un singur DJ ar fi fost suficient pentru a crea acea atmosferă pe care tot o trâmbiţăm că trebuie s-o punem la dispoziţia turistului. Dacă ai respect pentru banul public, asta faci, nu-l risipeşti. Zăpada îţi poate crea iluzia că totul e frumos, însă odată cu dispariţia ei ne trezim faţă în faţă cu sinistra realitate.

Dorna e un oraş cu o insfrastructură făcută praf, cu un iluminat public de proastă calitate, cu curţile şcolilor neamenajate, cu niciun spaţiu de joacă pus la punct, cu o sală de sport care se degradează vizibil, cu o clădire a primăriei care îţi lasă sentimentul de abandon, cu părculeţe neîngrijite, cu zone întregi inundate de gunoaie, cu clădiri cenuşii specifice oraşelor neîngrijite.

Dacă omul care se află la cel de-al doilea mandat ar avea un dram de bunăvoinţă, s-ar inspira nu doar de la primarul Humorului, ci şi de la primarii comunelor Poiana Stampei sau Dorna Candrenilor, domnii Viluţ Mezdrea şi Dănuţ Candrea, primari care au folosit, până la atragerea de fonduri, banii oamenilor în investiţii de care aceştia aveau nevoie. Ce l-ar fi împiedicat pe primarul Boncheş să cheltuiască cei 150.000 de euro pentru iluminat public (mai puţin zona centrală care poate fi făcută printr-un proiect), aşa cum a făcut Dănuţ Candrea la Candreni?

Cu 500.000 de lei, primarul comunei a instalat becuri de tip led, cu consum redus, cu temporizare etc. Despre sala de sport construită de primarul Viluţ Mezdrea ce să mai spunem? Nouă ni se servesc doar scuze, lamentări, “greaua moştenire” samd. Necazul e că de câţiva ani buni, Dorna îşi merită şi apelativul de “Copşa Mică” (cel mai murdar loc din ţară într-o vreme, din cauza industrializării forţate).

Cu 40.000 de euro, adică cu banii pe care primarul i-a cheltuit de Sfântul Ilie, s-ar fi putut achiziţiona o maşină performantă de igienizat străzile. Chiar dacă sunt second-hand, propun câteva modele executivului, imaginile fiindu-mi trimise de un dornean mutat în Germania, care nu poate înţelege cum se face că în anul 2017 străzile sunt măturate tot ca acum 100 de ani, iar de praful din oraş scăpăm cam prin luna iulie? După cum se poate vedea, sunt oferte cu maşini de 32.000 (model 2005), 39.000 de euro (model 2007), 89.000 de euro (model 2012).

Domnul Stelian Chiforescu, fostul consilier personal al primarului, declara anul trecut că se are în vedere achiziţionarea unei astfel de maşini, iar la interviul de la începutul lunii februarie, întrebând-o pe doamna Maria Pintescu, directorul economic, dacă intenţia rămâne valabilă, dumneaei a replicat că trebuie făcut un efort deoarece această maşină ar fi chiar utilă. Deşi am convingerea că în momentul interviului o astfel de investiţie nu era prinsă în proiectul de buget, ulterior doamna director o va introduce la priorităţile anului 2017.

Dornenii nu mai pot îndura încă o primăvară praful rezultat de pe urma materialului aruncat pe străzi şi pe trotuare în timpul iernii, acea savură fiind de multe ori amestecată cu pământ. Materialul poate fi strâns şi depozitat pentru a putea fi refolosit iarna următoare. Canalizarea nu s-ar mai înfunda aşa des, iar toată savura generatoare de praf n-ar mai fi cărată de maşini prin tot oraşul. Nu cred că e nevoie de un miting pentru achiziţionarea unei maşini care costă cât un festivism care nu foloseşte decât unui mic grup de oameni.

O asemenea investiţie putea fi făcută de ani buni. Nu a existat interes. Scriam că vara trecută un investitor local a sponsorizat igienizarea parcului. Edilii ar fi putut profita de acest ajutor (circa 200.000 de roni), iar cu banii economisiţi s-ar fi putut face alte investiţii aşteptate de dorneni: parcuri de joacă pentru copii, faţada primăriei, un skate-park (skaterii şi trotinetiştii se urcă în tren şi merg la Câmpulung unde există un astfel de parc). Sau de ce nu, infrastructura din ansamblul Calea Transilvaniei, unde oamenii sunt înghiţiţi de noroaie când plouă, sau se îneacă în praf când e soare.

Festivismul, cuvântul de ordine al acestui mandat

După ce a câştigat alegerile din 2012, primarul Ilie Boncheş a declarat că s-a terminat cu “festivismul”. Din păcate n-a fost chiar aşa. Imediat după începerea celui de-al doilea mandat am realizat ce ne aşteaptă. Ca urmare a euforiei câştigării alegerilor, a fost organizată o horă în cartierul Bârnărel, una la Argestru, apoi a urmat festivalul iei în centrul parcului, nelipsitele “Zilele Dornei”, eveniment căruia i-au fost alocaţi aproximativ 200.000 de lei pentru că Sfântul Ilie, „patronul religios” al oraşului, trebuie sărbătorit cum se cuvine.

Comportamentul primarului trădează un exhibiţionism care frizează, de multe ori, ridicolul. Reinvestirea pentru un nou mandat a dus la acest tip de comportament. Am fost sesizaţi în legătură cu nelipsita prezenţă a primarului pe scenă, la finalul tuturor evenimentelor ce au loc la Casa de Cultură, la festivalurile din parc, la “Serbările Zăpezii” samd. De asemenea, faptul că şi-a pus numele pe o carte, la care a contribuit cel mult financiar, a produs stupoare.

Omniprezenţa se ştie că deranjează. Sunt situaţii în care un eveniment, indiferent de natura lui (cultural, sportiv, religios), este deturnat din cauza prezenţei persoanelor politice. O posibilă explicaţie pentru un astfel de comportament ar fi pierderea simţului măsurii.

Înconjurat de tot felul de indivizi care îşi urmăresc interesele, consiliat îndoielnic într-o mulţime de lucruri, asigurat sistematic de “lăudătorii de serviciu” că va câştiga şi un al treilea mandat, actualul primar îndreaptă Vatra Dornei spre un “iceberg” numit: pierderea definitivă a competiţiei cu celelalte municipii din judeţ, aceasta traducându-se prin oportunităţile risipite de a moderniza oraşul.

7 comentarii publicate:

  1. Stefan spune:

    Singura întrebare pe care orice dornean și-o poate pune după citirea articolului este următoarea: de ce alții pot și noi nu?

  2. Bucovineanul spune:

    Domnule profesor, nu cred că am citit tot, dar cred că a fost vorba și de o mașină pentru spălat străzile. Cred. Păi cum naiba și ce să speli când Vatra Dornei nici nu prea are multe străzi asfaltate! Ce să spele? Pietrele, lutul de umplutură? Parcul din Ariniș din Gura Humorului, început de răposatul Petru Țăranu pe când era primar acolo, da, doar că ceilalți au continuat munca, iar dintr-o luncă plină de răchiți au ajuns la un parc extraordinar.

    Ce au făcut dornenii? Ce au votat asta au făcut și au făcut nimic. Lăsați-o naibii cu dulcegăriile și puneți întrebări și la cei care au condus Dorna până acum și la cei care nu o fac nici acum. Altă explicație nu există! Vă rog politicos să nu ne luați drept proști cu interviuri și articole dulci despre cei care au prăduit Dorna, Pardău și alții.

  3. Jedai spune:

    Domnul primar ar fi făcut foarte multe pentru micuțul oraș! Dar cât o să trăiască Chiforescu nu o să vedeți infrastructură la Vatra Dornei deoarece interesul acelui mafiot este să nu atragă prea mulți turiști ca să nu îi strice lui treburile! Boncheș este doar o marionetă! Credeți că în tot acest timp dacă nu îl comanda boss-ul pe Boncheș, nu reușea să asfalteze sau să reabiliteze cazinoul și orașul? Hai să fim serioși!

    De ce nu a permis la alegeri să iasă Ioja? De frică că nu o să joace la fel de bine ca actualul primar și o să îl încurce și mai rău! El a fost majoritar în voturi, dar trăind în România, normal că a ieșit cine a vrut ăla care are mai mulți bani! Și uite așa se distruge micuțul oraș, prin spectacole cu marionete! Să nu vă mirați când o să vedeți că în momentul în care o să plouă mai tare, o să se asfalteze și gropile din Vatra Dornei. La fel, marioneta trebuie să joace după cum îi poartă boss-ul ațele! Deschideți ochii!

  4. Anonim spune:

    Trebuie chemate câteva televiziuni la Vatra Dornei să vedem și noi atunci ce spune domnul primar!

  5. Anonim spune:

    Pe când un proiect pentru reabilitarea pieței agroalimentare din Vatra Dornei?

  6. Florin spune:

    Perfect adevărat! Vatra Dornei este condusă de aproximativ 30 de ani numai de niște lichele incapabile și impostori lacomi care au ruinat unul dintre cele mai cochete orașe bucovinene din România. Dar ce se întâmplă de peste 10 ani, de când conduce din umbră o năpârcă îmbogățită de sistemul corupt postrevoluționar cu numele de Chiforescu Stelian, un individ parvenit fără scrupule, este strigător la cer. L-a pus în funcția de primar pe un semianalfabet pe nume Boncheș Ilie, care îi este și văr primar și de aici a început nenorocirea accentuată și evidentă a orașului nostru.

    S-au opus și se opun cu înverșunare dezvoltării orașului și atragerea de investitori străini, de a crea locuri noi de muncă pentru cetățeni, de construirea de locuințe noi și de a da o șansă reală tineretului. Orașul a rămas pustiu, depopulându-se într-un ritm amețitor și a ajuns ca o cocină de porci! Trebuie să ne unim și să facem tot posibilul să scăpăm de aceste lichele odioase și antidornene, să-i dăm neapărat jos și să alegem în locul lor oameni tineri, serioși, inteligenți și cu dragoste de oraș!

  7. Alex spune:

    Cu un asemenea primar și foști primari care au promis că vor face și vor drege, numai minciuni. Luați logic toți primarii și actualul primar și tot felul de echipe de inteligenți. Unul dintre ei să-mi ziceți care au ajuns ce au ajuns până a fi în funcția publică din munca cinstită și a luat-o de jos; unul, nu am cerut mai mult, doar unul. Uitați-vă în jur ce ruine au ajuns marele fabrici de lemn, brânză, utilaje de renume. Și uitați-vă ce case, vile mai bine zis, au acești oameni, mașini, plus ce nu se vede la vedere. Chiar aș vrea să muncesc 12 cu 12 ore ca să am și eu posibilitatea lor. Cioban să fii, cum zice sau se crede domnul primar. Dar nu e în stare nici de cioban și acolo trebuie să știi să-ți mâni oile. După cum se vede, vine lupul în turmă și își alege oaia după cum poftește și pe deasupra îl mai invită. Vă mai așteptăm!

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.