Astăzi8 martie 2021

Boomerang: printre cifre și cumpărături

A sosit toamna, lăsând în urmă anotimpul vacanţelor şi concediilor atât de aşteptate şi meritate. Toamna e unul dintre anotimpurile care ne solicită cel mai mult, venind peste noi cu o avalanşă de activităţi: încep şcolile, se fac aprovizionările de toamnă – iarnă, încep recoltările de toamnă în agricultură, se fac conservele tradiţionale în gospodării, precum şi aprovizionările finale cu lemne de foc.

După subţierea bugetelor de familie în concedii, „campania de toamnă” ne cere mult efort financiar deloc de neglijat şi, din păcate, greu de susţinut de mulţi dintre noi. Institutul Naţional de Statistică ne-a adus, de curând, datele de pe primul semestru din 2016 şi multe date făcute publice sunt de-a dreptul năucitoare! Aflăm că 1 din 4 români este plătit cu salariul minim pe economie, adică cu 925 lei net (1.250 lei brut), cam 208 euro/lună.

salariu_bani_mdd

Acelaşi INS ne spune însă şi că 2 din 5 români sunt plătiţi sub acest nivel, dar nu ne dă informaţii cât de jos merge acest nivel. Mai aflăm şi că salariul mediu net în 2016 a ajuns la 1.892 lei (425 euro), dar numai 1 din 8 români au acces la el. Dar, cea mai mare veste este că economia a crescut cu 5,2%! Frumos şi entuziasmant, dar cum? Că investiţii în infrastructură, construcţii cu destinaţie socială (şcoli, spitale etc.), lipsesc cu desăvârşire! Simplu: printr-o explozie a consumului!

Cu puţinii bani pe care îi are în plus anul acesta prin marea „generozitate” a politicienilor, în an electoral, românul dă fuga la cumpărături. E drept că toamna ne şi trebuie multe. Numai că, tot acum, ne sunt întinse tot felul de „capcane”. E şi momentul când toţi „actorii” din comerţ îşi ajustează preţurile din mers, aproape săptămânal. A trecut un an de la mult „trâmbiţata” reducere a TVA-ului la 9% la alimente.

Vuiau televiziunile şi ziarele cu estimări şi preţuri de credeai că ne-a „lovit” şi pe noi norocul! Efectul real, după un an? Aproape egal cu zero! Cei câţiva leuţi nu reprezintă mai nimic. O simplă plimbare prin magazine va scoate la iveală, fără mari eforturi, preţuri mai mari decât înaintea reducerii TVA-ului. Unde s-a evaporat marea ieftinire a alimentelor? În buzunarul comercianţilor şi nu al producătorilor de alimente.

Uitaţi-vă la legumele din supermarketuri: ardeioasele (ardeii graşi, gogoşarii) sunt cu preţuri între 5 – 6 lei, uşor mai scumpi decât la piaţa agroalimentară, unde ai şi şansa negocierii directe cu producătorul. Dacă ne gândim că preţul de achiziţie angro rar depăşeşte sau atinge 10% din preţul de la raft, jaful este mai mult decât evident. Chiar şi în timpul verii, când oamenii erau în vacanţe, preţurile la unele alimente s-au „mişcat” de la o săptămână la alta. Cert este că în acest moment foarte puţine alimente mai au preţuri vizibil mai mici ca înainte de micşorarea TVA-ului.

Dependenţa de cumpărături, însă, nu înseamnă şi necesitatea de aprovizionare! Nici acum, după 26 de ani, nu am căpătat o minimă „cultură” a modului de a face cumpărăturile de care avem cu adevărat nevoie. Și când vine vorba de alimente e un adevărat „desfrâu”: 5 milioane de tone de alimente ajung într-un an la tomberon! Câţi bani ducem zi de zi la tomberon? Pare greu de cuantificat şi chiar de intuit. Un calcul apărut nu de mult considera că fiecare kilogram de alimente ajunse la gunoi ne-ar costa, în medie, 2 lei, iar asta ne-ar duce la o sumă astronomică: 10 miliarde de lei într-un an!

Chiar atât de bine o ducem ca să ne permitem o astfel de risipă? Din ultimele date de la INS, după ce ne anunţă marea creştere economică, aflăm contrariul: 8,5 milioane de români sunt în pragul sărăciei! Nu mai puţin de 40% dintre noi se împrumută ca să îşi plătească facturile curente la servicii şi utilităţile lunare! Cu 208 euro/lună venit minim net, avem cel mai mic venit minim din UE, dar ne permitem să aruncăm alimente în cantităţi uriaşe!

De ce? Fiţi siguri că nu veţi şti să daţi un răspuns plauzibil şi nici apropiaţii nu au un răspuns. Românul ştie că dacă a venit toamna, el trebuie să-şi umple cămara! Bine, bine, dar cât? Indiferent de cât de mare este familia, o facem după „modelul” pantagruelic. Să fie, că nu se ştie ce va fi la iarnă! Uităm că, în 2016, locuim peste drum de un supermarket sau, lângă bloc, avem un magazin de cartier, de unde putem lua, aproape la orice oră, tot ce ne trebuie.

Ne blocăm lunar sume mai mult decât importante în cantităţi mari de alimente care nu ne sunt necesare, pe care după ce nu le mai putem consuma, pentru că s-au stricat, le aruncăm şi ne văităm că piaţa este foarte scumpă! Este. Dar noi, prin comportamentul nostru nechibzuit, de cele mai multe ori, dublăm sau chiar triplăm preţurile. Un exemplu de care ne lovim, inevitabil, aproape toţi: consumul de cartofi. Suntem mari consumatori de cartofi.

Dar în loc să facem o estimare a consumului personal, cumpărăm „cu sacul”. Dacă, iniţial, am dat 1,5 lei/kg, de multe ori jumătate din ei, neconsumaţi, s-au stricat şi ajung la gunoi, că doar nu mâncăm zilnic cartofi. Astfel, de la 1,5 lei/kg, arucându-i, preţul se dublează! Dar oare cu câte produse, mult mai scumpe, nu procedăm la fel? Și atunci cum să ne mai plângem de preţuri, când, de fapt, noi ne încărcăm nota de plată? Înainte de 1989, când lipsa alimentelor era cronică, aprovizionarea era în salturi şi justifica oarecum stocarea unor cantităţi peste strictul necesar, dar acum care mai este motivul?

Nu reuşim să conştientizăm că, odată cu ce aruncăm la gunoi, nu aruncăm doar bani. Câte eforturi şi sacrificii aţi făcut ca să câştigaţi aceşti bani? Aţi sacrificat sănătatea, timpul şi, nu o dată familia, ca să faceţi rost de nişte resurse financiare care să vă asigure stabilitatea materială personală şi familială. Și după aceste sacrificii şi privaţiuni deosebite pe care le faceţi, finalitatea lor este una de desconsiderare a propriei persoane!

Dacă ar fi bănuit omul, atunci când a oferit, în loc de produse, prima monedă ca plată, ce „dezastre sociale” va genera gestul lui nevinovat, cu siguranţă ar fi rămas la „plata” primordială cu produsele din natură! E toamnă şi trebuie să ne aprovizionăm, cu de toate, aşa este normal să facă orice gospodar adevărat, dar un pic de măsură e bună în toate!

1 comentariu publicat:

  1. romanul

    Pai, sa incepem cu marea generozitate a politicienilor. Hai domnule sa nu glumim, ce naiba chiar suntem prosti lipiti pamantului? Chiar credeti ca din grasimea acumulata cu extraordinar de multa nesimtire de catre politicieni, ne mai dau si noua un milimetru? Ne arunca precum oase la caini… cateva firimituri tot din banii nostri. De prosti am fost, prosti suntem, prosti vom ramane, din banii nostri ei isi trag grosul, iar firimiturile le arunca plebei ca la… caini sau cersetori.

    Chestiunea asta cred ca e lamurita. TVA-ul, ce fraier a crezut macar o zecime de secunda ca reducerea lui are vreo legatura cu avantajarea buzunarului amarat al romanilor, ce naiba, chiar nu am invatat lectia TVA-ului la paine, carne etc. care nu au produs nici un avantaj pretului pentru cumparator, dar au umplut buzunarele brutarilor si macelarilor etc. Tot prosti suntem considerati si aici. Legumele de toamna, pai hai sa fim sinceri si sa lasam deocamdata in pace mastodontii comerciali, nu le simpatizez deloc, sa vorbim de pietari, care cumpara de la alti pietari, umfla preturile si le revand romanilor de rand, adica ne frig la buzunar pe noi, adica pe ai lor. Daca vrem sa vorbim… haideti sa vorbim despre prostia genetica romaneasca, care accepta mereu si mereu sa fie luati drept prostii lumii si de clasa politica si de pietari si de toti, cat timp romanii vor dormi somnul prostiei si vor accepta sa fie mintiti, furati… asa vom trai.

    Poporul care ii accepta pe cei corupti, hoti si mincinosi si ii si sutin si voteaza, nu are dreptul sa se planga pentru ca este complicele lor. Cum au ajuns romanii sa aiba un parlament care vrea sa aiba propriul tabor (ca la tigani) pentru a se judeca intre ei fara sa se supuna legilor generale ale tarii, ce valoare juridica au acele legi facute de parlamentari pentru noi cand, ei vor sa aiba propriile legi. Nu ramane cramponat asupra efectelor, studiaza mai bine cauzele si sa le inlaturi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.