Reversul anvelopărilor eșuate

scris de Mihai Cioată
în Opinii
20 ian. 2014
20 ian. 2014, ora 23:32

201312214191

Adrian Drăgan, fost activist politic PD-PDL, mai bine de 20 de ani, tras pe linie moartă după instalarea USL la guvernare, a reușit să rămână (încă) în “sistem”, adică la Stat. Revenit de sărbători acasă, și întâlnindu-se în cartierul Unirii cu un blocatar, după ce i-a spus acestuia că prețul real la gcalorie este de 200 de lei și nu de 272 lei (Hei, domnu’ Boncheș, domnu’ Cojocaru, aude cineva?), s-a uitat profund mirat la fațadele blocurilor, și gândind cu voce tare, și-a întrebat partenerul de dialog: “Da’ cu astea ce sunt?” Se referea evident, la acest “puzzle” imens reprezentat de anveloparea haotică a fațadelor blocurilor. La cât de amărâți sunt oamenii în orașul pe care inclusiv Drăgan trebuia să-l reprezinte (cu o finalitate), marea majoritate nu a reușit să-și anvelopeze termic partea de apartament.

După ce primește un răspuns pe măsură: “Ah, întrebați de ineficiența fostului primar care nu a nu reușit să anvelopeze niciun bloc din bani guvernamentali?”, Drăgan vine cu o replică, care ar trebui să îngrijoreze un oraș întreg: “Ah, păi de-acum nu se mai permite așa ceva. Se vor da amenzi celor care nu-și anvelopează blocul!” După ce a fost pusă în funcțiune actuala centrală termică, pe intervalul a 2-3 ani, locatarii blocurilor au suportat, așa cum spune legea, refacerea rețelelor termice ale blocurilor în care locuiesc, efortul financiar la momentul respectiv fiind unul semnificativ, după care au sperat, prin anii 2009, când a început o campanie națională de prezentare a efectelor deosebite pe care le pot avea în situația în care se încep lucrări de anvelopare a vechilor blocuri, lucrări care ar fi dus la economii substanțiale la factura de întreținere a fiecăruia în parte.

Li se propuneau atunci diverse scheme de cofinanțare, care să-i ajute să suporte cheltuieli rezonabile pentru efectuarea unor astfel de proiecte. Numai că, acest program național a “prins” în localitățile unde administrațiile locale și-au dat interesul să-i ajute pe cetățeni să realizeze astfel de lucrări. Electoral, au fost localități unde primari “generoși” au realizat astfel de proiecte din bugetele locale fără aportul financiar și al locatarilor, cu speranța că voturile ce vor veni le vor asigura “o domnie” prelungită. În Dorna, după lansarea programului național de anvelopare și a legislației aferente, asociațiile de locatari au depus la primărie listele cu blocurile care necesitau astfel de lucrări, următoarea etapă care ar fi trebuit să aibă loc fiind cea prin care primăria, să întocmească documentațiile necesare, și să acceseze fondurile de cofinanțare de la Ministerul Dezvoltării.

201312214192

Această etapă nu a avut loc la Vatra Dornei, decât după blocarea întregului program național odată cu intrarea în criza economică declanșată la sfârșitul anului 2009. Ulterior, legislația a fost modificată de mai multe ori, astfel că, în prezent, aceste lucrări cad EXCLUSIV în sarcina asociațiilor de proprietari, deci pe umerii locatarilor ce constituie aceste asociații. În condițiile în care prețul la agentul termic a explodat în toamna anului 2013, aceste tipuri de lucrări care ar aduce o substanțială reducere a costurilor la energia termică din apartamente, vor fi făcute din ce în ce mai greu și cu costuri din ce în ce mai mari. Într-o astfel de situație e aproape imposibil să vezi lucrări unitare în cadrul aceleiași clădiri, lipsa banilor făcându-i pe mulți proprietari să nu poată suporta astfel de cheltuieli.

Inspectoratul de Stat în Construcții poate într-adevăr, conform legislației în vigoare, să aplice amenzi pentru locatarii care nu-și anvelopează și întrețin clădirea. Dar cu cei care nu au resursele financiare pentru a-și efectua astfel de lucrări, cum rămâne?

Scrie un comentariu la articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.