Întâlnirea artelor, la poale de Călimani

Frumoasa localitate Șaru Dornei, străjuită de crestele Călimanilor, încărcați de zăpezi în aceste zile călduroase de sfârșit de aprilie, a fost gazda unei antrenante ediții a „Dialogului artelor”, care a însumat momente forte și elemente de inedit.

Participanții au fost întâmpinați la intrarea în sala Căminului Cultural de valoroasa expoziție de fotografie, imortalizând oul încondeiat, această valoare patrimonială atât de reprezentativă pentru Bucovina, în mod deosebit, realizată de artistul Victor T. Rusu. Expozițiile de ouă încondeiate din sală au avut ca protagoniste pe Angela și Mărioara Tâcșa din Neagra Șarului, dar și pe prof. Dorina Paicu și elevele sale din Poiana Stampei.

Maura Maria Schipor a dovedit măiestrie în realizarea unor ornamente și Liliana Dumbravă s-a remarcat prin obiectele realizate prin împletire sau croșetare. Pentru prima dată, membrele grupului ”Șezătoarea de la Dorna” au expus ii și cămăși bărbătești, năfrămi, ouă încondeiate, lucrate în întâlnirile găzduite de Muzeul Etnografic din Vatra Dornei.

dialogul_artelor_2

Manifestarea a fost deschisă de către talentații și deja bine cunoscuții membri ai grupului ”Perpetuum folk” de la Școala Gimnazială Neagra Șarului, condus de inimoasa prof. Alina Tiniuc. Un repertoriu ales cu grijă, vocile deosebite ale soliștilor, perfecțiunea acompaniamentului instrumental fac din spectacolele acestei formații un moment foarte așteptat și apreciat de public. Are de ce să fie mândru primarul Ioan Cătălin Iordache, care a salutat asistența și a apreciat faptul că ”Dialogul artelor” a poposit și la poalele Călimanilor, un prilej de a se manifesta public și alte valori artistice ale comunei.

Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor a adus în fața publicului patru cărți și pe autorii acestora: volumul de poezie ”Puterea cuvântului” de Gruia Ungurian, prezentat de Jenica Romanică, ”Agora 60” de Jenica Romanică, prezentat de Gheorghe C. Patza, romanul ”Scara mireselor” de Gheorghe C. Patza, prezentat de subsemnata și volumul de recenzii literare ”Bucovineni sub zodia cuvântului” de Paraschiva Abutnăriței. Volumul ”Puterea cuvântului” atinge ”coarda sensibilă a celui care savurează cu interes cuvântul ca artă, este o privire spre sufletul omului” conchidea prezentatoarea, ”Agora 60” este o carte dedicată naturii, oamenilor, frumuseții ,meseriei de dascăl, iar ”Scara mireselor” este povestea destinului tragic a trei eroine, femei din familia autorului (originar din Șaru Dornei) care pune în lumină atitudini, trăiri, mentalități ale oamenilor locului într-un timp trecut.

Au încântat prin prestația artistică membrii grupului coral ”Bujorelul” din clasele I-III de la Școala Neagra Șarului. Voci clare, cristaline, un repertoriu adecvat, care ”se apropie de folclorul copiilor”, după cum opina muzicolog dr. Constanța Cristescu, la care s-au alăturat dansatorii cu vădită plăcere de a dansa și a duce mai departe frumusețea jocului popular local și solista Elena Zelincă din clasa a II-a, talentată, carismatică și purtând un splendid costum popular. Este și meritul dascălilor acestor copii, Vasilica Dascălu, Nicoleta Căilean și Lenuța Drancă. Grupul ”Flori de primăvară” de la Poiana Stampei, instruit de prof. Dorina Paicu, a interpretat pricesne, având ca solistă pe Magdalena Florea.

Coordonatoarea grupului și colegele sale Liliana Cârdei și Aurora Vasiluț au susținut interpretarea, iar acompaniamentul instrumental a fost asigurat de Ovidiu Todașcă. În intervenția sa, consilierul județean Ioan Abutnăriței a apreciat din nou inițiativa Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale – echipa formată din directorul Călin Brăteanu, Carmen Veronica Steiciuc și Constanța Cristescu – de asemenea viața culturală din comună și a evidențiat personalitățile locului, cu precădere gen. Gheorghe Manoliu. Comandor r. Ioan Juncu a semnalat apariția celei de-a doua cărți dintr-o trilogie care-i aparține și care tratează existența umană dintr-o altă perspectivă.

dialogul_artelor_1

Prin acest volum intitulat ”Puterea spiritului asupra materiei”, autorul ajunge la concluzii deosebite: ”Cunoașterea omenească a făcut o eroare în care ne găsim, a mizat pe minte, fără a ține seama de suflet și spirit. Nu totul se rezolvă în plan rațional” mărturisește autorul, îndemnându-ne ”să ne schimbăm prin înnoirea minții, să găsim adevărul care să ne elibereze, altfel suntem rătăciți și robi ai verbului «a avea»”.

Despre altă carte de excepție, ”Dicționar etnologic bucovinean”, de Mihai Camilar a vorbit Constantin Hrehor, care a opinat că este ”o carte academică, ce trebuie considerată cartea de onoare a Bucovinei, în care s-a investit trudă, înțelepciune, mii de pași în teren. Sunt sute de termeni ilustrați într-o carte de istorie a existenței noastre de la temelie până azi”. Distinsul vorbitor a apreciat frumusețea prieteniei, magia și frumusețea locurilor ”în care s-au adunat acum toate anotimpurile deodată” și evoluția artiștilor în scenă.

Ca de fiecare dată, a încântat prin măiestria interpretării cântecelor vechi, a jocurilor autentice, ansamblul ”Dor” de la Moara, instruit de Constantin Irimia, însoțit de Ana Irimia. ”Îți vine să cânți și să joci cu acești minunați copii, după scripca lui badea Costan” opina un participant și nu puteam să nu remarcăm ce important este faptul că mai sunt dascăli care știu să valorifice ce e mai bun la elevii lor.

Cunoscutul etnolog Mihai Camilar a evocat frumusețea și importanța nedeilor de altă dată din Călimani ”forme de întâlnire a celor de peste munți cu cei de aici, care au stat la originea târgurilor și iarmaroacelor de mai târziu”, a vorbit despre mitologia și tradițiile locurilor, despre megaliții din Călimani, dovezi ale unor practici și mentalități ale străbunilor. Membrii Asociației Culturale ”Muntenii Broștenilor” au fost reprezentați prin muzică folk interpretată de frații Iulia și Alexandru Parasca și de două talentate soliste de muzică populară Giulia Macarie și Raluca Antoche.

Conducătoarea asociației, prof. Paula Bondar a apreciat activitatea Centrului Cultural Bucovina prin care se valorifică talentele de pe tot cuprinsul județului. Tinerii artiști au fost însoțiți de Simona Parasca și prof. Adriana Gavril. Aceasta face parte din grupul ”Șezătoarea de la Dorna”, alături de Florica Bota, Nicoleta Irimescu, Marcela Drăgan, Paraschiva Abutnăriței (care au expus obiecte lucrate în șezătoare), dar și de alte persoane interesate să readucă în prezent bogăția, autenticitatea și frumusețea costumului popular din zonă. Despre modul în care s-a constituit șezătoarea și obiectivele urmărite prin activitatea acesteia și-a spus părerea de specialist Minorica Dranca, muzeograf la Muzeul Etnografic Vatra Dornei.

arte_3

A prezentat și apreciat eleganța și specificul unor costume populare purtate de membrele grupului vocal ”Cetina Călimaniului”, evidențiind motivele, materialele folosite sub zona pe care o reprezintă, semnificația modelelor alese de meșterii populari. Grupul, instruit de Vasilica Dascălu, a interpretat cu sensibilitate câteva pricesne, având-o ca solistă pe Bianca Moraru.

Cu priceperea și acribia cunoscută, muzicolog dr. Constanța Cristescu a prezentat două cărți: Ghidul iubitorilor de folclor, vol. VI și vol. II din tetralogia ”Iraclie și Ciprian Porumbescu” de Leca Morariu. Vorbind despre ghid, specialista a opinat că este o lucrare necesară ”care aduce lămuriri despre valorile de patrimoniu din domeniul folclorului, dă definiții, enumeră mijloace de promovare a folclorului, pledează pentru cunoaștere și prețuirea tezaurelor culturii populare, atrage atenția asupra unor aspecte mai puțin cunoscute sau scapă performerilor” (în acest volum, spre exemplu, pieptănătura clasică a purtătoarelor de costum popular). Vol. ”Iraclie și Ciprian Porumbescu” este ”lucrarea unui intelectual cultivat, entuziast și patriot”.

Acest volum prezintă copilăria și tinerețea lui Ciprian Porumbescu, crearea societății ”Arboroasa”, anii de închisoare ai compozitorului. Despre Ciprian Porumbescu, dr. Cristescu a subliniat: ”A fost un creator care s-a ridicat și a compus românește, a fermecat cu vioara lui o lume și a lăsat în patrimoniul nostru muzical creație puțină, dar emblematică.” Manifestarea s-a încheiat sensibil cu audiția unei miniaturi ”O seară la stână”, exemplară ”pentru valorificarea romantică a folclorului muzical”.

A fost încă o pagină reușită din povestea ”Dialogului artelor”, după cum opina Călin Brăteanu, moderatorul manifestării și toți participanții care au apreciat efortul organizatorilor, Vasilica Dascălu în primul rând, dar și întreg colectivul implicat, Primăria și Consiliul Local Șaru Dornei.

Fotografii de Emilian FĂCÎNĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *