Astăzi5 iulie 2020

Actualitatea recenziei: „Bucovineni sub zodia cuvântului”

Există în activitatea publicistică contemporană o activitate „conexă” foarte importantă și necesară, apreciată ca atare de multă vreme dacă ne gândim la convingerea lui Al. Philippide, conform căreia „o recenzie bună valorează cât un studiu amplu”. În ultima vreme, în spațiul cultural bucovinean a apărut o serie de volume care însumează recenzii publicate, uneori de-a lungul unei perioade lungi de timp, ori constituie materiale inedite.

coperta_carte_abutnaritei

Ne gândim doar la volumele semnate de către Liviu Papuc, „Texte şi contratexte literare” (Iași, Tipo Moldova, 2014), și Gh. Patza, „Glasuri bucovinene” (Editura Maiko, București, 2014), și „Din Bucovina” (Editura PIM, Iași, 2014), cărți în care un număr mare de autori bucovineni și-au găsit analiza minuțioasă a unora dintre scrierile lor. Iată că, mai nou, Paraschiva Abutnăriței publică o interesantă înmănunchere de recenzii într-o frumoasă carte, „Bucovineni sub zodia cuvântului”, apărută la Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2015, 192 pagini, în care și-a apropiat cu multă căldură 40 de autori bucovineni prin origine ori prin adopție spirituală, ale căror cărți le-a trecut cu multă atenție sub lupa rece a criticului imparțial.

Majoritatea autorilor luați în discuție se regăsesc cu câte o carte prezentată, șapte cu două și doar doi „privilegiați”, cu trei. Domeniile reprezentate sunt diverse: restituiri de epocă, precum antologia lui Liviu Papuc, „Bucovina în notații de epocă”. „Bucovina în oglinzi paralele”, surprinsă de „două condeie gemene și desăvârșite”, Doina Cernica și Maria Troacă în Dulce de Suceava.

Amar de Cernăuți; monografii locale și lucrări etnografice zonale, precum cea a neobositului Constantin Hrehor, Grănicești, un sat sub pecete domnească, și „Arhitectura populară bucovineană”, semnată de cunoscutul specialist în etnologie Mihai Camilar, cea dedicată oului situat „între simbol și artă”, realizată de Paul Brașcaru, care mai semnează o lucrare de excepție, o veritabilă cronică ilustrată a Bucovinei, „Tunuri la porțile Bucovinei 1914-1918”.

La aceasta se adaugă culegerea de folclor din Fundul Moldovei, realizată de Filon Lucău, ori cea dedicată de către Ion Cernat cunoscutului om politic vaman Iorgu G. Toma, apoi interesanta realizare a soților Otilia și Vasile Sfarghiu dedicată „Fântânilor bucovinene”, fără a lăsa deoparte cele cinci volume dedicate de Petru Țăranu „Memoriei Dornelor”, ori volumul „Parcul orașului Vatra Dornei”, semnat de Liubomira Dolnițchi Olaru și Simion Haja.

Poezia este adusă atenției cititorului cu volumele semnate de regretatul Mircea Motrici, „un maestru al cuvântului” care „privește acum o Bucovină parcă mai săracă și mai tristă”, și de încă alți 14 poeți, printre care amintim pe Violeta Câmpan, Vasile Cristea, Speranța Dendiu, Anica Facina, Geo Ioniță, Ioan Grămadă, pe când proza (roman, nuvele, schițe) este prezentă cu lucrările semnate de Gheorghe Grigorean, Gheorghe C. Patza, Casian Balabașciuc, Marian Călinescu, Sorin Cotlarciuc, Ioan Mugurel Sasu, iar literatura pentru copii este adusă în actualitate prin cărțile semnate de Cătălina Orșivschi și Gheorghe Vicol.

Alte teme care și-au găsit spațiu în cartea Paraschivei Abutnăriței sunt reprezentate de memorii și amintiri, semnate de Tațiana Vlad Guga („Fugiți de urgia bolșevică”), Artemisa Ignătescu (cu trei volume referitoare la viața câmpulungeană), Aldona Rey Patraș și Jenica Romonică; epigrama fiind strălucit ilustrată de Gheorghe Solcan și susținută admirabil de desenele lui Radu Bercea; evenimente culturale de mult uitate și readuse în actualitate de Ion Filipciuc („Sfatul scriitoricesc de la Putna”).

Apar și importante lucrări lexicografice semnate de Marian Palade („Ctitori de cultură și spiritualitate ortodoxă”) sau C. Stancu și Vasile Panțiru („Folcloriști de ieri și de azi”), peisajul publicistic fiind completat cu două interesante lucrări cu tangențe teologice („Sfânta Treime” între dogmă, model de viață și actualitate. Catedrala parohială „Sfânta Treime”, Vatra Dornei – istorie, dinamism și atitudini eclesiale și Ortodoxia în contextul mondialismului ocult) semnate de Mihai Valică și Grigore Radoslovescu.

În acest peisaj publicistic complex, Paraschiva Abutnăriței se mișcă cu dezinvoltură, realizează mici portrete literare, face aprecieri pertinente asupra lucrărilor discutate, informând în același timp cu privire la producțiile editoriale ale bucovinenilor, pe care i-a adunat într-un așa-zis „club literar”, autoarea confirmând deja o experiență dobândită odată cu publicarea volumului său precedent „Experiențe de lectură”, în 2009.

Acest ultim volum, mai mult decât necesar, „Bucovineni sub zodia cuvântului”, al Paraschivei Abutnăriței, constituie o frumoasă realizare care semnalează o serie de apariții recente și care se lecturează cu un captivant interes și o deosebită plăcere.

2 comentarii publicate:

  1. Gelu V

    FELICITĂRI ! Multă muncă şi dăruire, o cronică bună despre opera celor cu buzunarele goale, dar care ne fac să privim spre stele, să vedem viaţa ca pe o poezie – oamenii cuvântului scris !

  2. Rusu Mircea

    Lipsesc „Insomniile umbrei”, volum de poeme prefațat de Eugen Axinte și apărut la Editura Nico din Târgu Mureș, autoare Emilia Popescu Rusu, fiică a Dornei din neam vechi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.